Saturday , November 26 2022

Afacerea “50/20”. În șase luni, statul a plătit 2,5 milioane de lei sucevenilor care găzduiesc refugiați ucraineni

Sute de suceveni au găzduit refugiați ucraineni de la începutul războiului din statul vecin și până în prezent. În unele cazuri, unii proprietari de locuințe au renunțat să găsească chiriași pe piața liberă și s-au orientat spre refugiați. Unul dintre motive? Guvernul decontează 70 lei/zi pentru fiecare refugiat găzduit: 50 lei cazare, iar 20 lei pentru masă. Un calcul simplu arată că, de exemplu, găzduirea unei familii cu trei persoane refugiate, timp de 30 zile, aduce proprietarului un venit potențial de 6.300 lei. In perioada 1 martie – 31 august, Statul Român a decontat  o sumă totală de aproape 2,5 milioane lei persoanelor fizice din municipiul Suceava care găzduiesc refugiați ucraineni. In luna august (conform datelor centralizate în luna septembrie de Primăria Suceava) 93 de cetățeni cu domiciliul în Suceava  au găzduit  338 refugiați și au solicitat și primit suma totală de 162.560 lei pentru hrană și 406.400 lei pentru cazare, adică un total de 568.960 lei.

Sute de suceveni au găzduit refugiați ucraineni de la începutul războiului din statul vecin și până în prezent. În unele cazuri, unii proprietari de locuințe au renunțat să găsească chiriași din Suceava pe piața liberă și s-au orientat spre refugiați. Situații similare sunt și în cazul unor proprietăți care, până acum, erau închiriate în regim hotelier. Deocamdată, în analiza de azi ne vom orienta cu privire la situația din piața chiriilor locuințelor private.

Care ar fi motivele pentru care unii suceveni sunt determinați să opteze pentru a primi în gazdă cetățeni din Ucraina care se refugiază din calea războiului? Ei bine, unul ar fi acela că Guvernul României decontează 70 lei/zi pentru fiecare refugiat găzduit la noi în țară: 50 lei cazare, iar 20 lei pentru masă. Un calcul simplu arată că, de exemplu, găzduirea unei familii cu trei persoane refugiate, timp de 30 zile, aduce proprietarului un venit potențial de 6.300 lei. Acești bani nu trebuie declarați la Fisc și nu sunt impozabili, spre diferență de veniturile din închirierea pe piața liberă. Astfel, pentru proprietarii de locuințe, potențialul venit din așa numitul „Program 50/20” devine și mai atractiv.

Suma de 70 lei/zi pentru fiecare refugiat este achitată de către stat prin intermediul inspectoratelor pentru situații de urgență de la nivelul județelor. Asta însă după verificări prealabile la nivelul direcțiilor de asistență socială.

În municipiul Suceava, în perioada 1 martie – 31 august, Statul Român a decontat  o sumă totală de aproape 2,5 milioane lei. Iar aceasta doar în cazul persoanelor fizice care au găzduit ucraineni. Cele mai multe solicitări provin din cartierele George Enescu, Burdujeni și Centru, la polul opus se situează – conform Narcisei Marchitan, directorul Direcției de Asistență Socială din cadrul Municipiului Suceava – cartierul Obcini unde erau în evidență trei cereri.

Toți cei care găzduiesc refugiați sunt supuși anumitor verificări. Reprezentanții DAS Suceava au efectuat periodic controale. Toți solicitanții au venit să depună cereri alături de persoanele din Ucraina pe care le primeau în chirie. Iar în cazul în care nu au procedat așa urmau anchete la fața locului și persoanele respective erau găsite la domiciliu. Narcisa Marchitan susține că nu au fost identificate cazuri în care proprietari de locuințe să fi încasat sumele necuvenit. Ba chiar mai mult de atât, sunt situații în care unii copiii ai ucrainenilor refugiați figurează la grădinițe din oraș iar alți ucraineni figurează ca angajați la diferite firme.

Un aspect asupra căruia a ținut să se refere Narcisa Marchitan a fost faptul că pentru acei cetățeni veniți din Ucraina care au și cetățenie română nu li s-a decontat chirie. „Nu primim pentru cei cu dublă cetățenie și când verificăm la domiciliu îi punem pe refugiați să dea o declarație”, a explicat Narcisa Marchitan. Asta a stârnit discuții cu proprietarii locuințelor, dar abordarea celor de la DAS din cadrul Primăriei municipiului Suceava nu pare să se fi schimbat, indiferent câte discuții sau nemulțumiri au fost. „Despre vreo zece cazuri știu doar eu. Au mai fost și la celelalte colege situații ca acestea. Au fost discuții pe tema asta cu proprietarii locuințelor și, evident, erau supărați, însă credem că textul ordonanței este clar și se referă la cetățenii străini și la apatrizi. Cei care au dublă-cetățenie, una fiind cetățenia română, au sau ar fi trebuit să aibă un domiciliu”, a explicat Narcisa Marchitan punctul ei de vedere cu privire la refuzul decontării contravalorii chiriei.

O situație precisă pe luna septembrie încă nu a fost finalizată. „În primele 3 zile din lună, primim cererile pentru luna anterioară, este declarație pe proprie răspundere a proprietarului iar noi, suplimentar, cerem și copiii după pașaportul ucrainenilor”, a spus Narcisa Marchitan. Cel mai probabil, centralizarea datelor aferente lunii septembrie va fi gata în cursul zilei de joi, 6 octombrie. În orice caz, nu mai devreme de miercuri, 5 octombrie.

Pe de altă parte, din situația existentă la nivelul DAS pe luna august (conform datelor centralizate în luna septembrie) rezultă că 93 de cetățeni cu domiciliul în Suceava care găzduiesc 338 refugiați au solicitat și primit suma totală de 162.560 lei pentru hrană și 406.400 lei pentru cazare, adică un total de 568.960 lei. În luna iulie au fost 64 de cetățeni din Suceava care au găzduit 241 de refugiați din Ucraina și pentru care s-a decontat 388.640 lei. În luna iunie numărul sucevenilor era ceva mai scăzut anume 60, la fel ca și al refugiaților – 224 – pentru găzduirea cărora s-a cerut, în mod evident, o sumă ceva mai mică și anume 374.770 lei. În luna mai au fost 67 cereri de la suceveni și acestea au fost decontate pentru un număr de 255 refugiați, suma plătită fiind de 422.010 lei. În luna aprilie au fost 74 cereri de la suceveni pentru un număr de 615 refugiați ucraineni, suma acceptată la decontare fiind de 562620 lei – hrană și cazare. Situația aceasta este explicată de către Narcisa Marchitan, între altele, și prin faptul că nu toate persoanele care s-au refugiat din Ucraina stau mult la aceeași adresă. În vreme ce unele stau cu lunile și în unele cazuri se angajează și/sau își trimit copiii la grădiniță, în alte cazuri – situația oscilează de la o lună la alta – unele persoane stau puțin la aceeași adresă.

Cei mai mulți refugiați provin din Kiev, Harkov, Donetsk, Dnipro, Lugansk, Odesa, Nikolaev, Herson

Amintim că mecanismul de aprobare a decontărilor a fost aprobat abia spre mijlocul lunii martie. Iar mai întâi doar pentru cheltuielile cu hrana pentru ca ulterior să fie și cheltuielile de cazare incluse spre decontare prin așa numitul „Program 50/20”. Așa se explică de ce potrivit evidențelor DAS Suceava pe luna martie au fost depuse doar 62 cereri de la cetățeni români, din municipiul reședință pentru 339 cetățeni refugiați din Ucraina, suma decontată fiind de numai 119.360 lei iar asta deoarece în martie se acorda doar 20 lei/zi ca decontare a cheltuielilor cu hrana.

Cât privește zona de proveniență a cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite generate de conflictul armat din Ucraina, potrivit DAS, cei mai mulți provin din Kiev, Harkov, Donetsk, Dnipro, Lugansk, Odesa, Nikolaev, Herson.

În mediul online, atât pe grupuri de socializare cât și pe site-uri de imobiliare, există numeroase anunțuri ale unor persoane care închiriază locuințe prin „programul 50/20”. Cel mai des, cererea și oferta se întâlnesc în grupuri Facebook. O chirie medie pentru un apartament cu 2-3 camere în cartierele de unde provin cele mai multe solicitări ajunge între 200 și 350 euro, în această perioadă fiind înregistrată o creștere față de zile obișnuite, având în vedere începerea anului universitar. În schimb, în exemplul cu găzduirea unei familii refugiate formată din trei persoane, venitul potențial al proprietarului ajunge la aproape 1.300 euro. Dacă scădem din această sumă circa 500 euro, bani ce reprezintă masa și cheltuieli lunare de utilități, rezultă un venit de cel puțin 800 euro pentru proprietar, sumă dublă față de cea pe care acesta ar fi putut-o obține pe piața liberă.

Calculul din exemplul dat este pur teoretic iar în situația pe care ne-au furnizat-o autoritățile locale nu s-a făcut referire la un număr mediu total de zile pe fiecare refugiat. Persoanele fizice care găzduiesc refugiați trebuie să depună un minim de documente: o cerere tip, o declarație pe proprie răspundere cu privire la realitatea informațiilor, copia actului de identitate și documente care atestă dreptul de folosință asupra locuinței. Cadrul legal este stabilit prin intermediul Ordonanței de Urgență a Guvernului 15/2022 și hotărârilor de guvern 336 și 494, ambele din anul curent.

Conform termenelor din actele normative enumerate, până la mijlocul fiecărei luni, Primăria decontează sumele aferente lunii precedente. (Dan PRICOPE)

 

Vezi si

Uniunea Națională a Barourilor din România a donat trei ambulanțe noi, complet utilate, către instituții spitalicești din Ucraina

La 25 noiembrie 2022, la sediul spitalului din localitatea Ciudei, Ucraina, a avut loc predarea …

One comment

  1. Asa si… Cand se platesc inapoi statului impozitele pe venitul asta? Ce s-a decis? 40%, 50%? Cit sa fie?