Saturday , November 26 2022

VIDEO: Presedinta Comisiei Europene cere scuze Italiei pentru reacția târzie a Europei si cere un nou Plan Marshall

Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, a prezentat scuze Italiei pentru ajutorul oferit târziu de Europa în criza sanitară provocată de Covid-19 şi a evidenţiat activitatea medicilor români şi polonezi care salvează vieţi în Peninsulă. În discursul prezentat joi, în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European, ea a vorbit şi despre necesitatea unui plan Marshall pentru redresarea Europei şi a spus că acesta trebuie instituit imediat.

Von der Leyen a adus un omagiu victimelor Covid-19 şi a subliniat că, în cazul acestei crize şi în lupta împotriva pandemiei, este nevoie de adevăr. „Este adevărat că nimeni nu era realmente pregătit pentru o asemenea dramă. Este, de asemenea, adevărat că prea mulţi dintre noi nu au fost prezenţi atunci când, la început, Italia a avut nevoie de o mână de ajutor. Şi da, în acest sens, Europa în ansamblul său prezintă cele mai sincere scuze. Dar scuzele au valoare numai dacă antrenează o reală schimbare a comportamentului”. Ea a afirmat că acum Europa a devenit „centrul viu al solidarităţii mondiale”. „Adevărata Europă s-a trezit. Europa în care paramedici din Polonia şi medici din România salvează vieţi în Italia. Europa în care ventilatoarele din Germania sunt vitale în Spania. Europa în care bolnavi din Franţa sunt trataţi în spitale din Cehia şi în care pacienţi din Bergamo sunt transportaţi cu avionul în clinici din Bonn”.

Discursul integral al Ursulei von der Leyen:

„Nu am cuvinte care să poată exprima îndeajuns durerea Europei și a tuturor persoanelor din întreaga lume care suferă.

Ne gândim la toate victimele și ne rugăm pentru toate familiile îndoliate. Promitem că vom transmite mai departe povestea lor și că le vom omagia viețile și memoria. Și că vom păstra pururi vie amintirea lor.

Ne vom aduce aminte de Julie, tânăra franțuzoaică ce avea toată viața înainte, de Jan, istoricul ceh, care a luptat mereu pentru valorile în care a crezut sau de Gino, medicul italian care, deși la pensie, a revenit pe baricade pentru a salva viața altor oameni. Ne vom aminti de gestul nemaipomenit al lui Suzanne, care a cedat ventilatorul său unor persoane mai tinere, în Belgia, precum și de imaginea lui Francis luându-și rămas bun de la fratele său printr-o fereastră de spital, în Irlanda.

Ne vom aminti de proaspăta mămică poloneză care nu își va vedea copilul crescând și de tânărul antrenor spaniol de fotbal, care nu își va vedea visul înfăptuit.

Nu îi vom uita niciodată.

Mamele, tații, surorile și frații. Tinerii și bătrânii din nord sau din sud, din est sau din vest. Prietenii și colegii, vecinii de lângă noi și străinii din țări îndepărtate. Cei care au ceva de spus și de văzut. Cei pe umărul cărora plângem și pe a căror iubire ne bizuim. Fiecare dintre aceste zeci de mii de povești ne sfâșie inima. Dar ele ne insuflă și mai multă determinare, pentru ca Europa să facă tot ce îi stă în putință pentru a salva toate viețile pe care le poate salva.

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu putem învinge o pandemie care se răspândește cu o asemenea viteză și care are o asemenea anvergură fără a rămâne fideli adevărului. Adevărul sub toate fațetele sale: despre cifre, știință, perspective, dar și despre propriile noastre acțiuni.

Da, este adevărat că nimeni nu era realmente pregătit pentru o asemenea dramă. Este, de asemenea, adevărat că prea mulți dintre noi nu au fost prezenți atunci când, la început, Italia a avut nevoie de o mână de ajutor. Și da, în acest sens, Europa în ansamblul său prezintă cele mai sincere scuze.

Dar scuzele au valoare numai dacă antrenează o reală schimbare a comportamentului.

Tot adevărat este și faptul că, rapid, cu toții ne-am dat seama că trebuie să ne protejăm unii pe alții pentru a ne putea proteja pe noi înșine. Iar adevărul este că Europa a devenit acum centrul viu al solidarității mondiale.

Adevărata Europă s-a trezit, Europa care este prezentă pentru fiecare dintre noi, acolo unde este cea mai mare nevoie de ea. Europa în care paramedici din Polonia și medici din România salvează vieți în Italia. Europa în care ventilatoarele din Germania sunt vitale în Spania. Europa în care bolnavi din Franța sunt tratați în spitale din Cehia și în care pacienți din Bergamo sunt transportați cu avionul în clinici din Bonn.

Am văzut cum materiale medicale sunt transportate din Lituania către Spania, iar aparate pentru respirație artificială ajung din Danemarca în Italia. De fapt, am văzut că fiecare componentă a unui echipament este transportată în orice direcție în întreaga Europă, de la orice persoană care se poate lipsi de ea către orice persoană care are nevoie de ea.

Acest lucru mă face să fiu mândră că sunt europeană.

Desigur, mai sunt în continuare unii care ne arată cu degetul sau ne blamează. Mai sunt și alții care preferă să se exprime în limbajul populiștilor mai degrabă decât să prezinte adevăruri nepopulare. Personal, mă împotrivesc unor astfel de atitudini. Împotriviți-vă și nu vă sfiiți să spuneți adevărul. Aveți curajul de a susține Europa. Pentru că această Uniune a noastră ne va ajuta să depășim această criză.

Dar cât de puternică va fi Uniunea noastră în viitor depinde de cum o vom crea noi astăzi. Și, ca exemplu de inspirație, uitați-vă doar la felul în care cetățenii europeni își exprimă solidaritatea, la empatia, la smerenia și la umanitatea lor.

Le aduc un omagiu tuturor. De la cei care livrează produse până la furnizorii de alimente. De la proprietarii de magazine la persoanele care se ocupă cu ambalatul în uzine și la cei care aplaudă din balcoane. Întreprinderile își schimbă liniile de producție pentru a fabrica materialele de care avem nevoie cu urgență. Aduc un omagiu voluntarilor portughezi care au cusut măști pentru vecinii lor sau pianistului grec de șapte ani, care a compus un „vals pe timpul izolării” pentru a susține oamenii în această criză.

Mai presus de toate, le mulțumesc din suflet eroilor noștri: medicilor, asistenților medicali și îngrijitorilor. Chipurile lor sunt vizibil marcate și sufletele lor sunt grele de imagini tragice. Ei sunt cei care îi țin de mână pe bolnavi, cu aceeași delicatețe și afecțiune cu care ar face-o familiile lor, care nu pot fi acolo. Ei sunt cei care ne salvează viața și onoarea. Pe ei trebuie să îi protejăm astfel încât să ne protejeze, la rândul lor, pe noi toți. Și tocmai acesta este domeniul asupra căruia ne concentrăm acum cu trup și suflet.

De aceea am creat o rezervă comună de echipamente medicale și am investit împreună în cercetare pentru vaccinuriDe aceea am organizat achiziții comune pe piața mondială pentru materialele cele mai urgente și am înființat o echipă cu cei mai buni experți din toată Europa care fac periodic schimb de cunoștințe ce pot salva vieți.

De aceea am renunțat la taxe vamale și la TVA pe importul de dispozitive medicale din țări terțe. Și de aceea, mai devreme luna aceasta am făcut o promisiune simplă, dar importantă: vom utiliza fiecare euro pe care îl avem la dispoziție – prin orice modalitate posibilă – pentru a salva vieți și pentru a proteja mijloacele de trai ale europenilor.

În acest spirit, am propus ca restul bugetului nostru pe anul acesta să fie direcționat către un instrument de urgență.

Astfel, aproape 3 miliarde EUR vor putea fi direcționate chiar acolo unde este nevoie: pentru noi ventilatoare pulmonare și echipamente de protecție, pentru mai multe teste și o asistență medicală mai bună acordată persoanelor celor mai vulnerabile, inclusiv celor din taberele de refugiați. În acest scop, propunem să se permită utilizarea fiecărui euro disponibil din fondurile structurale și de investiții europene pentru combaterea crizei cauzate de coronavirus. Aceasta înseamnă o flexibilitate totală. Fondurile pot fi folosite în alte regiuni, pot fi folosite oriunde sunt necesare cel mai urgent, fără aplicarea de limite legate de cofinanțare, obiective sau plafoane. Prin acest pachet financiar, pe care îl votează astăzi Parlamentul, Europa își folosește toate resursele pentru a face tot ce îi stă în putință.

Același principiu se aplică și în ceea ce privește protejarea mijloacelor de subzistență ale cetățenilor. Europa a mai trecut prin crize economice, însă niciodată nu am avut o astfel de paralizie economică. Nimeni nu poartă nicio vină și toată lumea va avea nevoie de sprijin. Avem nevoie de măsuri fără precedent pentru a face acest lucru și pentru a ne asigura că economia noastră este pregătită să se redreseze cât mai curând.

Și în acest caz, adevărul este vital. Europa a făcut mai mult în ultimele patru săptămâni decât în primii patru ani ai ultimei crize. Normele noastre privind ajutoarele de stat sunt mai flexibile ca niciodată. Numai în ultimele zile, am aprobat mecanisme care vor furniza 1 miliard EUR pentru întreprinderile croate, 1,2 miliarde pentru IMM-urile din Grecia și 20 de milioane pentru pescarii portughezi. Există multe alte exemple pe care le-aș putea cita, de la Letonia și Estonia la Belgia sau Suedia.

Pentru prima dată în istorie, am activat flexibilitatea integrală prevăzută în Pactul de stabilitate și de creștere. Împreună cu măsurile îndrăznețe luate de Banca Centrală Europeană, acest lucru oferă resurse fiscal-bugetare și financiare fără precedent. Iar datorită deciziilor luate săptămâna trecută de miniștrii de finanțe din UE, alte 500 de miliarde EUR vor fi disponibile pentru toți cei care au nevoie de aceste fonduri.

În acest context, invit toate statele membre să utilizeze la maximum SURE – noul instrument propus de Comisie pentru a proteja cetățenii europeni de riscul de șomaj. Acest instrument va furniza 100 de miliarde EUR pentru a ajuta guvernele să compenseze diferența dacă angajatorul dumneavoastră trebuie să vă reducă programul de lucru sau dacă sunteți lucrător independent și aveți nevoie de sprijin.

SURE are o valoare dublă: în primul rând, cei aflați în dificultate vor putea să își plătească chiria, facturile și alimentele și vor contribui, la rândul lor, la viabilitatea altor întreprinderi.

În al doilea rând, acest instrument este definiția solidarității. Statele membre care au posibilitatea vor oferi garanții, astfel încât alte state membre să îi poată sprijini pe cei care sunt cel mai grav afectați în țările lor. Ca urmare a tuturor acestor acțiuni, răspunsul colectiv al Europei depășește cu mult 3 mii de miliarde EUREste răspunsul cel mai impresionant la nivel mondial.

Însă știm că vom avea nevoie de mai mult. De mult mai mult. Deoarece aceasta va fi o cursă de lungă durată, iar lumea de mâine va arăta foarte diferit de cea de ieri.

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt convinsă că Europa poate modela această nouă lume dacă acționează împreună și își redescoperă spiritul de pionierat. În acest context, vreau să citez o frază din Manifestul de la Ventotene – scris de doi dintre cei mai mari vizionari ai Italiei și ai Europei: Ernesto Rossi și Altiero Spinelli, unul dintre părinții noștri fondatori. Din închisoarea lor situată pe o insulă îndepărtată, într-un moment de paroxism al războiului, când toată speranța privind o Europă unită părea pierdută, ne-au lăsat aceste cuvinte pline de încredere:

A sosit momentul în care trebuie să știm cum să ne debarasăm de vechile poveri, cum să fim pregătiți pentru noua lume care vine și care va fi atât de diferită de tot ce ne-am imaginat.

Dragi prieteni, a sosit din nou acest moment. Momentul să dăm la o parte vechile divizări, dispute și recriminări. Să părăsim pozițiile încrâncenate. Este momentul să fim gata pentru această nouă lume. Să folosim toată puterea spiritului nostru comun și toată forța scopului nostru colectiv. Punctul de plecare în acest sens trebuie să fie acela de a face economiile, societățile și modul nostru de viață mai durabile și mai reziliente.

Pentru a găsi răspunsurile în această nouă lume va fi nevoie de curaj, de încredere și de solidaritate. Și va fi nevoie de investiții uriașe pentru a ne relansa economiile.

Avem nevoie de un plan Marshall pentru redresarea Europei și acesta trebuie instituit imediat.

Avem un singur instrument în care toate statele membre au încredere, care este deja în vigoare și poate produce rapid rezultate. Este transparent și a trecut proba timpului ca instrument pentru coeziune, convergență și investiții. Acesta este bugetul european. Bugetul european va reprezenta baza redresării.

Și, din acest motiv, următorul buget pe șapte ani trebuie să fie diferit de ceea ce ne-am imaginat, exact cum a spus Spinelli. Vom utiliza puterea întregului buget european pentru a mobiliza volumul uriaș de investiții de care avem nevoie pentru a ne reconstrui piața unică după epidemia cauzată de coronavirus.

Vom acționa anticipat, astfel încât să finanțăm aceste investiții în primii ani de redresare, care sunt cruciali. Deoarece criza de acum este diferită de oricare alta prin care am trecut. Criza lovește grav întreprinderi complet sănătoase deoarece viața publică este blocată. Acesta este motivul pentru care vom avea nevoie de soluții inovatoare și de o marjă mai mare în CFM, astfel încât să poată fi deblocate investiții masive. Acest lucru va relansa economiile noastre și va conduce redresarea noastră către o Europă mai rezilientă, mai verde și mai digitală.

Astfel, nu doar sprijinim, ci și remodelăm industriile și serviciile noastre pentru a răspunde unei noi realități. Aceasta va însemna investiții în tehnologiile și infrastructurile noastre digitale, precum și în inovare, cum ar fi imprimarea 3D, pentru a ne ajuta să devenim mai independenți și să valorificăm la maximum noile oportunități.

Acest lucru înseamnă, de asemenea, o concentrare maximă asupra strategiei noastre de creștere economică prin investiții în cadrul Pactului verde european. Pe măsură ce redresarea globală prinde viteză, încălzirea globală nu va încetini. Avantajul celui care face prima mutare va valora dublu și identificarea proiectelor potrivite în care să se investească va fi esențială. O economie mai modernă și mai circulară ne va face mai puțin dependenți și ne va spori reziliența.

Acesta este lecția pe care trebuie să o învățăm de pe urma acestei crize: investițiile în renovarea la scară largă, în sursele regenerabile de energie, transporturile nepoluante, producția alimentară durabilă și în refacerea naturii vor fi și mai importante decât înainte.

Aceste investiții nu sunt benefice doar pentru mediul nostru înconjurător – ci reduc și dependența prin scurtarea și diversificarea lanțurilor de aprovizionare. De asemenea, trebuie să mai ținem cont și de alte aspecte. Criza este simetrică, însă redresarea nu va fi simetrică. Virusul nu a fost singurul șoc care să ne fi afectat grav: și șocul economic va fi resimțit cu violență. Unele regiuni se vor redresa, dar pentru altele va fi mai dificil. Prin urmare, coeziunea și convergența vor fi mai importante ca niciodată. Piața unică și politica de coeziune sunt cele două fețe ale aceleiași monede. Trebuie să asigurăm prosperitatea în întreaga UE.

Doamnelor și domnilor deputați,

Aceasta este Europa care cred că poate ieși din această criză. O Europă care face tot posibilul pentru a proteja viețile și mijloacele de subzistență. O Europă care este deschisă către lume, dar care poate avea grijă de ea însăși. O Europă care este mai rezilientă, mai verde și mai digitală și care investește în viitorul nostru împreună. Aceasta este calea spre redresare.

Va fi o cale lungă și întreaga lume va căuta să-și găsească drumul. Această criză ne va redefini probabil politica, geopolitica și va redefini, probabil, globalizarea însăși. În această nouă lume, Europa va trebui să rămână unită la bine și la rău. Privind în jur la Uniunea noastră – și văzând toată umanitatea și sinceritatea – știu că putem și știu că vom fructifica acest potențial.

Doamnelor și domnilor deputați,

Se spune că un suflet puternic strălucește mai tare după fiecare furtună. Dacă rămânem cu toții uniți astăzi pentru Europa – cu curaj, încredere și solidaritate – știu că mâine sufletul Europei va străluci mai tare ca oricând.

Trăiască Europa!”

Vezi si

Germania: România este de încredere, mai ales în ceea ce priveşte politica de securitate

România s-a dovedit a fi un partener european şi un aliat transatlantic de încredere în …