Wednesday , June 19 2024

UE se pregătește pentru alegerile europene cruciale 

De joi până duminică, alegătorii din întreaga Uniune Europeană vor merge la urne pentru a alege următorii membri ai Parlamentului European. Campaniile sunt în plină desfășurare și se așteaptă ca extrema dreaptă să câștige teren în Parlament – dar în unele state membre, problemele naționale par să fie în centrul atenției, relatează platforma media European Newsroom într-un articol publicat miercuri.

Image by freepik

De joi până duminică, între 6 și 9 iunie, aproximativ 370 de milioane de alegători sunt chemați la urne în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene pentru a-i alege pe următorii 720 de membri ai Parlamentului European.
Rezultatul acestor alegeri va contribui, de asemenea, la stabilirea componenței viitoarei Comisii Europene, a cărei șefă actuală, Ursula von der Leyen, speră la un al doilea mandat.
Cele mai recente sondaje și proiecții arată că extrema dreaptă este pe cale să obțină progrese semnificative în Parlamentul European, iar partidele care erau cândva marginale își sporesc acum influența în UE. Cu toate acestea, în general, se așteaptă ca centrul politic european să reziste.
Cu doar o zi înainte de începerea alegerilor, campaniile electorale din întreaga Uniune Europeană se află pe ultima sută de metri, însă în unele țări, votul la nivel european este umbrit de problemele naționale care captează atenția alegătorilor.

Extrema dreaptă este pregătită să câștige

Conform sondajelor de opinie, principalele două facțiuni de extremă-dreapta – Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR) și grupul Identitate și Democrație (ID) – vor câștiga aproximativ un sfert din locurile din viitorul Parlament.
Reacția față de politicile privind schimbările climatice, creșterea imigrației, incertitudinea economică și furia anti-sistem se numără printre numeroasele motive invocate de analiști pentru ascensiunea extremei drepte.
Încă de la începutul anului, Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) a prezis o “cotitură bruscă la dreapta”, cu partide antieuropene învingătoare în nouă țări ale UE, inclusiv în Belgia, Italia și Franța. În Olanda, Partidul pentru Libertate (PVV), populist de extremă dreapta al lui Geert Wilders, a format luna trecută o coaliție cu alte trei partide, după ce a câștigat alegerile generale din noiembrie.
“Astăzi există loc pentru a construi o majoritate diferită în Parlamentul European și pentru politici diferite”, a declarat săptămâna trecută premierul italian și lidera partidului de dreapta Frații Italiei (FdI), Giorgia Meloni.
La nivelul UE, FdI face parte din grupul ECR, al cărui președinte este tot Meloni. Săptămâna trecută, ea a declarat că are mai multe lucruri în comun cu Marine Le Pen, lidera partidului de dreapta francez Adunarea Națională (RN), care face parte din grupul Identitate și Democrație (ID).
“Este clar că există puncte comune”, a declarat Meloni la Festivalul Economiei din Trento. “Există puncte de contact în ceea ce privește combaterea imigrației ilegale, abordarea tranziției verzi, apărarea identității europene”.

O călătorie cu peripeții în Franța

Partidul francez de extremă-dreapta Adunarea Națională (RN) deține un avantaj incontestabil pentru viitoarele alegeri europarlamentare, potrivit unui sondaj de opinie publicat duminică, 2 iunie. Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1 803 persoane între 29 și 31 mai.
Candidatul principal al RN, Jordan Bardella, în vârstă de 28 de ani, este creditat în sondaj cu 32,5% din intențiile de vot. Valerie Hayer, candidata principală a grupului Renew Europe din Parlamentul European și aliată a președintelui de centru-dreapta Emmanuel Macron, s-a clasat pe locul al doilea, cu 16 la sută, urmată de candidatul socialist de centru-stânga Raphael Glucksmann, cu 13 la sută.
Pe plan intern, în Franța, campania electorală a cunoscut câteva obstacole în ultimele zile.
Luni, premierul Gabriel Attal, în vârstă de 35 de ani, s-a confruntat cu acuzații că a încercat în mod deliberat să o eclipseze pe Hayer în alegerile europene, când a apărut pe neașteptate pe o scenă unde aceasta participa la o dezbatere radiofonică.
Attal s-a confruntat deja cu acuzații similare luna trecută, când el, și nu Hayer, a luat parte la o dezbatere televizată cu Jordan Bardella.

Problemele naționale atrag atenția

În Spania, cel mai recent sondaj preelectoral realizat de Centrul de Cercetări Sociologice (CIS) a prezis o victorie a Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE), dar majoritatea celorlalte sondaje prevăd că Partidul Popular (PP), conservator al țării, va câștiga alegerile.
Cu toate acestea, liderii principalelor partide politice se concentrează pe problemele interne ale țării – cum ar fi legea amnistiei pentru retragerea acțiunilor în justiție împotriva mai multor separatiști catalani și cazurile de corupție -, ceea ce face ca alegerile pentru Parlamentul European să primească puțină atenție.
Între timp, Portugalia se confruntă cu temerile legate de o participare scăzută la vot. Este una dintre țările UE care permite votul anticipat, care a fost consolidat în acest an în încercarea autorităților portugheze de a încuraja populația să voteze. Mulți portughezi au mers la urne cu câteva zile mai devreme duminica trecută, după cea mai mare rată de abținere din țară la alegerile din 2019, când aproximativ 69% dintre persoanele eligibile nu au votat. Aceasta a fost cea mai slabă rată de la aderarea la UE în 1986.
Slovenia va organiza trei referendumuri în același timp cu alegerile europene, inclusiv cu privire la asistarea voluntară a sfârșitului vieții și la legalizarea canabisului.
În plus, procesul de recunoaștere a statului palestinian era în curs de desfășurare chiar înainte de alegeri. Prin urmare, chestiunile europene nu au mai fost tratate cu atâta atenție pe cât ar fi trebuit. Marți seara, parlamentul sloven a aprobat în mod oficial recunoașterea, făcând din Slovenia ultima țară europeană care a făcut acest lucru, după Spania, Irlanda și Norvegia.
Partidele guvernamentale din Slovenia au sperat că referendumurile simultane vor crește prezența la vot la alegerile europene. Un sondaj de opinie comandat vinerea trecută de cotidianul național Delo a arătat că 39% dintre alegători se vor prezenta la vot, cu zece puncte procentuale mai mult decât la precedentele alegeri europene și, în total, o prezență mai mare decât la toate alegerile europene de până acum din Slovenia.
În Slovacia, atacul asupra premierului pro-rus Robert Fico a zdruncinat campania și ar putea spori sprijinul pentru coaliția populistă a acestuia.
În Polonia, unde guvernul proeuropean al lui Donald Tusk a ajuns la putere la sfârșitul anului 2023, campania a continuat să fie marcată de fermieri indignați, susținuți de partidul de opoziție naționalist de dreapta Lege și Justiție (PiS).

Migrația, în atenția alegătorilor

Potrivit sondajelor, alegătorii din UE pun în balanță probleme care variază de la războiul din Ucraina, perspectivele economice, protecționismul comercial, inclusiv cu SUA, și riscul inteligenței artificiale (AI) până la ocuparea forței de muncă, migrație și, de asemenea, schimbările climatice.
În Austria, de exemplu, conform unui sondaj realizat de Societatea Austriacă pentru Politici Europene, care a intervievat 5.400 de persoane, o politică uniformă a UE în materie de migrație și azil (56%) și reducerea decalajului dintre bogați și săraci (55%) se numără printre cele mai importante priorități pentru cetățeni.
În Republica Cehă, grupuri populiste de extremă dreapta, precum Libertate și Democrație Directă (Svoboda a prima demokracie, sau SPD) au reușit să facă din subiectul migrației o problemă majoră și în aceste alegeri. Aceasta susține că guvernul a negociat un pact de migrație și azil prost pentru Republica Cehă și, astfel, a invitat migranții în Europa și în Republica Cehă.
ANO 2011, partidul fostului prim-ministru Andrej Babis, care face parte din grupul Renew Europe din Parlamentul European, a devenit treptat unul dintre cei mai vocali critici ai UE. Acesta se opune cu fermitate Acordului verde al UE și Pactului privind migrația și azilul, adoptat recent. Potrivit sondajelor din luna mai, ANO 2011 ar urma să câștige alegerile cu 23,1 % din voturi.

Votul în vecinătatea UE

Deși țările europene care nu sunt membre ale UE nu pot vota la alegerile pentru Parlamentul European, în unele țări se organizează totuși campanii electorale.
Un exemplu este Bosnia și Herțegovina (BiH). Pe 9 iunie, cetățenii croați din Bosnia și Herțegovina vor alege 12 europarlamentari din 300 de candidați și 25 de liste. Alegerile vor avea loc în șapte locații din întreaga țară.
Bosnia și Herțegovina nu are reprezentanți proprii în Parlamentul European, deoarece nu este membră a UE, dar politica reprezentanților croați tinde să se concentreze pe susținerea extinderii UE și pe alte probleme importante pentru Bosnia și Herțegovina, în condițiile în care croații locuiesc în țară ca popor constitutiv.
Cu toate acestea, cetățenii sloveni, polonezi și români nu vor putea vota la alegerile europarlamentare din Bosnia și Herțegovina, deoarece guvernul nu și-a dat acordul în urma opoziției miniștrilor de naționalitate sârbă. La Ljubljana, această decizie a fost calificată drept inacceptabilă, iar Ministerul de Externe l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri bosniac interimar în Slovenia pentru a-și exprima protestul. (Agerpres – conținutul articolului este bazat pe știri ale agențiilor AFP, ANSA, APA, CTK, dpa, EFE, Europa Press, FENA, Lusa, STA, participante în proiectul enr)

Vezi si

Digi24: Ministerul Apărării nu vrea să trimitem sistemul de rachete Patriot în Ucraina

Armata României nu aprobă donarea sistemului Patriot către Ucraina, au dezvăluit surse, în exclusivitate, la …