Saturday , February 4 2023

Tradiții și obiceiuri de Rusalii

rusalii


Duminica Mare, cunoscută și sub numele de Pogorârea Sfântului Duh, este sărbătoarea creștină care încheie Ciclul Pascal. Ea se suprapune cu sărbătoarea populară a Rusaliilor și este, astfel, foarte greu de diferențiat obiceiurile și practicile creștine de cele precreștine.
Duminica Mare a asimilat și elemente specifice renovării timpului. Acum se deschidea sezonul culegerii plantelor de leac ce se consi­derau a fi contaminate, până la această dată, de către Rusalii.
Potrivit credințelor populare, Rusaliile sunt niște ființe fantastice, malefice, asemănătoare ielelor, care umblă prin văzduh începând cu ziua de Strat de Rusalii (miercuri, a 25-a zi după Paști) și provoacă mult rău oamenilor: îi pocesc, îi schimonosesc și îi înnebunesc pe toți cei care nu le respectă zilele. De aceea, femeile nu lucrau nimic în toate miercurile care se derulau de la Stratul de Rusalii până la Duminica Mare. Pentru a apăra gospodăria de invazia acestor spirite, în sâmbăta Rusaliilor oamenii obișnuiesc și astăzi, în virtutea tradiției, să arboreze la porți, în foișoare, pe ganguri sau la intrările în case, ramuri verzi de tei. De asemenea, pentru a se feri de Rusalii, oamenii trebuie să poarte asupra lor frunze de pelin, iar dacă le întâlnesc, să nu le vorbească. Fiind zâne ale apelor, de ziua lor e bine să nu te scalzi, căci te paște înecul.
În sâmbăta Rusaliilor, se pomenesc Moșii de Vara, unul dintre cele mai importante momente dedicate cultului morților. În credința populară se zice că sufletele morților părăsesc mormintele în Joia Mare și zboară slobode timp de 50 de zile, apoi se întorc în lumea lor în sâmbăta Rusaliilor. Pentru că această reîntoarcere să se desfășoare fără incidente, oamenii săvârșeau ri­turi de înduplecare și de îmbunare a spiritelor morților: împodobeau gospodăriile și mormintele cu ramuri de tei și făceau pomeni fastuoase. De Rusalii se dau de pomană vase de lut sau de porțelan, căni, străchini și vase de lemn, împodobite cu flori și umplute cu lapte, vin sau apă. Aceste obiceiuri se mai păstrează încă în sate din Bucovina.
Parte dintre ramurile de tei folosite la Rusalii sunt păstrate peste vară pentru a putea fi folosite în practicile de alungare a furtunilor și a grindinii. Altă dată, preotul și sătenii ieșeau în câmp, în ziua a doua de Rusalii, pentru a sfinți apa și a stropi câmpul, crezându-se că, astfel, nu va bate grindina.
Călușul
Legat de Rusalii este și faimosul joc al călușarilor (executat de cete de flăcăi), dans ritual de origine străveche și neclară, cu funcție magică, pe de o parte patronat de iele, pe de alta capabil să vindece relele acestora. În Descrierea Moldovei, Dimitrie Cantemir nota: “Mulțimea superstițioasă crede că ei au puterea de a izgoni bolile cronice, iar vindecarea se face astfel: după ce bolnavul s-a așternut la pământ, aceia încep săriturile lor și, la un anumit loc al cântecului, calcă, unul după altul, de la cap până la picioare, pe cel culcat; în sfârșit, îi suflă la ureche câteva cuvinte anume ticluite și poruncesc bolii să iasă. Dacă bolnavul nu se lecuiește nici după aceasta, se zice că el nu mai are scăpare”.
În Ardeal, se regăsește “Împănatul boului”. Pe ulițele satului, se desfășoară o procesiune în care personajul principal, boul împodobit cu flori, este dus la biserica, unde este sfințit de preot. Animalul este la un moment dat eliberat și o fată tânără va trebui să-l stăpânească și să ocolească o masă de trei ori. Tradiția spune că tânara se va căsători în anul ce urmează.
De Rusalii, se ține “Udatul nevestelor”. Potrivit tradiției, femeile trebuie stropite cu apă, să rămână sănătoase și frumoase tot anul.  t

Vezi si

Ministrul Mediului: Trebuie să avem o reglementare specială pentru Via Transilvanica. Va dura câteva luni

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tanczos Barna, a declarat, vineri, că în câteva luni cel …