Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul – zi de post aspru

Credincioșii ortodocși, catolici și greco-catolici sărbătoresc astăzi Tăierea capului Sf. Ioan Bote­zătorul, profetul care a descoperit cel dintâi lumii că Iisus este Mesia trimis de Dumnezeu și care l-a botezat pe acesta în râul Iordan.

Cultul său s-a dezvoltat iar Biserica, atât în Răsărit, cât și în Apus, i-a consacrat câteva sărbători importante: Soborul Sf. Ioan Botezătorul (7 ianuarie), Nașterea lui Ioan Botezătorul (24 iunie) și Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul (29 august).

Considerat Înaintemergătorul Domnului, el este ultimul mare profet al Vechiului Testament, dar și cel care a făcut trecerea spre perioada Noului Testament. Iisus și-a început activitatea publică numai după moartea lui Ioan Botezătorul.

Scripturile ni-l înfățișează drept un mare ascet, îmbrăcat în haină de păr de cămilă, cu cingătoare de piele, mâncând lăcuste și miere sălbatică. El anunța ve­ni­rea lui Iisus, spunând: ‘Vine în urma mea Cel ce este mai tare decât mine, Căruia nu sunt vrednic, plecându-mă, să-I dezleg cureaua încălțămintelor. Eu v-am bo­tezat pe voi cu apă, El însă vă va boteza cu Duh Sfânt’.

Ioan Botezătorul s-a născut în satul Ein-Kerem lângă Ierusalim și este fiul Elisabetei (verișoara Mariei, mama lui Iisus) și al rabinului rural Zaharia. A venit pe lume cu aproximativ șase luni înaintea lui Iisus. Nu au copilărit împreună, dar (după părerea unor autori) s-ar fi cunoscut în tinerețe, petrecând probabil o anumită perioadă împreună la Qumran, unde ar fi primit o educație eseniană comună.

Predicator ascet, a activat numai în preajma râului Iordan. Predicile sale poartă amprenta ra­-dicalismului esenian, anunțând iminența Apo­-calipsei și a Judecății de Apoi, îndemnând la pocăință, botez și ispășirea păcatelor.

L-a criticat public în mod repetat pe împăratul Irod Antipa pentru culpa de a se fi căsătorit cu Irodiada, fosta soție a fratelui său vitreg, Philippus, fapt care a atras întemnițarea sa în cetatea Machaerus, din Pereia (azi în Iordania).

La o petrecere cu mulți oaspeți, Salomeea, fiica Irodiadei, ar fi dansat în fața tatălui său vi­-treg, Irod Antipa, cerându-i capul lui Ioan Botezătorul în schimbul favorului de a-i deveni amantă.

Potrivit scripturilor, Ioan Botezătorul a fost ucis în aceeași seară, prin decapitare, iar capul său i-a fost dus Salomeei pe o tavă. Trupul lui Ioan Botezătorul a fost dus de susținătorii săi în orașul Samaria (azi în Israel), unde a fost îngropat.

Se spune că împăratul roman anticreștin Julianus Apostata (360-363) ar fi ars rămășițele lui Ioan Bo­te­ză­to­rul, împrăștiindu-i cenușa. Capul ar fi fost salvat și dus la Alexandria (Egipt), apoi la Constantinopol (Tur­ci­a), de unde a fost dus în provincia Poitou (Franța). Din trup ar mai fi rămas nearse numai un braț și un deget.

În amintirea tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, Biserica Ortodoxă a rânduit ca ziua de 29 august să fie zi de post aspru.

Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul este ultima mare sărbătoare din anul bisericesc care se încheie pe data de 31 august, pe 1 septembrie începând un nou an bisericesc.

Potrivit tradiției, ziua de 29 august este una de post, în care este bine să nu se mănânce pepeni, pentru că forma lor amintește de cea a capului.

În satul tradițional, în această zi nu se folosește cuțitul, totul se rupe cu mâna. Postitorii mâncau în această zi numai o turtă de grâu sau de mălai.