SUA ar putea invoca precedentul crizei din Kosovo pentru a interveni în Siria

Administraţia Barack Obama s-ar putea inspira din modelul intervenţiei în criza din Kosovo pentru a lansa o operaţiune militară în Siria fără un mandat ONU, afirmă oficiali americani de rang înalt citaţi de ediţia online a The New York Times.
“Consilierii prezidenţiali americani pentru securitate analizează cazul intervenţiei NATO în criza din Kosovo ca posibil model pentru a operaţiune în Siria fără mandat ONU”, scrie ziarul The New York Times.
“În contextul în care Rusia probabil va exercita dreptul de veto în Consiliul de Securitate ONU pentru a bloca aprobarea unei intervenţii militare, preşedintele SUA încă se gândeşte dacă să treacă peste o decizie a Naţiunilor Unite, avertizând că, în acest caz, ar avea nevoie de o coaliţie internaţională solidă şi de argumente legale puternice”, explică publicaţia americană.
“Dacă Statele Unite intervin şi atacă o ţară fără un mandat ONU şi fără a putea fi prezentate dovezi clare, atunci vor apărea semne de întrebare privind legitimitatea intervenţiei din punctul de vedere al legislaţiei internaţionale şi oare vom avea o coaliţie funcţională?”, a declarat Obama, vineri, la CNN, comentând presupusul atac chimic care ar fi avut loc pe 21 august la Damasc, pe care l-a catalogat drept o sursă de “grave preocupări”.
O echipă de experţi ONU se află în Siria, dar regimul sirian trebuie să aprobe o anchetă în cazul atacului, iar zona este sub controlul insurgenţilor.
Kosovo reprezintă un precedent evident pentru Administraţia Obama întrucât Serbia, la fel ca Siria, era acuzată de masacre, iar Moscova susţinea regimul de la Belgrad, aşa cum îl susţine şi pe cel de la Damasc. În anul 1999, Administraţia Bill Clinton s-a folosit de susţinerea din partea NATO şi de argumentul protejării civililor vulnerabili pentru a justifica raiduri aeriene împotriva armatei sârbe, timp de 78 de zile.
Opoziţia siriană susţine că forţele subordonate regimului Bashar Al-Assad au utilizat arme chimice în apropiere de Damasc, atacul soldându-se, potrivit insurgenţilor, cu peste 1.000 de morţi. Armata siriană a dezminţit categoric utilizarea de arme chimice la periferia oraşului Damasc. La rândul său, regimul Bashar al-Assad afirmă că forţele insurgente subordonate opoziţiei au utilizat arme chimice la Damasc.
Iranul, principalul aliat regional al Siriei, a avertizat că se opune ferm oricărei intervenţii militare străine.
Rusia, princialul aliat al Siriei pe scena internaţională, a atribuit insurgenţilor sirieni presupusul atac cu arme chimice care ar fi avut loc la Damasc pe 21 august, afirmând că este un act de manipulare în scop propagandistic. “Opoziţia siriană refuză să ofere acces anchetatorilor la locul incidentului. Apar din ce în ce mai multe dovezi că este vorba de un act criminal plănuit cu mult înainte, un act provocator. Pe Internet, relatările despre incident circulau cu câteva ore înainte de aşa-numitul atac. Este o acţiune premeditată”, a reacţionat Aleksandr Lukaşevici, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe. “În contextul acestui nou val de propagandă antisiriană, credem că apelurile unor capitale europene de a face presiuni asupra Consiliului de Securitate ONU şi de utilizare a forţei sunt inaccceptabile”, insistă Ministerul rus de Externe.
Pentagonul deja a început mobilizarea forţelor în apropierea Siriei, secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, sugerând că se pregăteşte o eventuală intervenţie militară în această ţară.
Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict armat între forţele insurgente ale opoziţiei şi serviciile de securitate subordonate regimului Bashar Al-Assad. Bilanţul confruntărilor este, potrivit estimărilor ONU, de cel puţin 100.000 de morţi.