Thursday , December 1 2022

Statutul minorităţilor, modificat în privinţa reorganizării teritoriale

Comisia pentru drepturile omului de la Camera Deputaţilor a modificat, joi, un articol din Statutul minorităţilor care interzicea practic statului să reorganizeze teritorial-administrativ o zonă locuită de minorităţile naţionale, fapt ce a deranjat UDMR.
Modificarea din Statutul minorităţilor făcută de membrii Comisiei pentru drepturile omului de la Camera Deputaţilor şi sprijinită şi de PDL a nemulţumit UDMR. “Textul (iniţial,n.r.) a făcut referire la Convenţia-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale care prevede că statele trebuie să se abţină de la a modifica ponderea minorităţilor naţionale dintr-o anumită unitate administrativ-teritorială. Noi ţinem de acest lucru şi s-a găsit o formulare care ni se pare nepotrivită (n.r.- ce permite statului să facă schimbări administrativ-teritoriale în zonele locuite de minorităţi)”, a spus udemeristul Attila Varga, la finalul şedinţei Comisiei.
El a mai precizat că reglementarea dorită de UDMR nu trebuie amestecată cu reforma administrativă iniţiată de Boc şi Băsescu. “Este o altă problemă. Nu se amestecă şi nici nu vrem să fie amestecate aceste două probleme”, a susţinut deputatul. Attila Varga a mai precizat că a discutat cu preşedintele UDMR Kelemen Hunor despre această problemă, el excluzând ca modificările din Statut aduse de Comisie şi care nu convin UDMR să fi fost discutate în interiorul Coaliţiei.
În replică, democrat-liberalul Marius Dugulescu, membru al Comisiei, a spus că modificarea articolului 14 din Statutul Minorităţilor era necesară pentru a aduce acest proiect în limitele constituţionale. “Articolul 14, alineatul 3, spunea aşa: . Prin acest articol era o încălcare constituţională, statul nu mai putea să se organizeze pentru că Legea Minorităţilor interzicea să traseze anumite limite şi astfel se încălca Constituţia. Noi prin amendamentul pe care l-am propus am spus că statul poate să modifice limitele teritoriului administrativ, dar fără încălcarea drepturilor minorităţilor naţionale. Deci am făcut un articol şi constituţional, şi, totodată, respectând ceea ce ne spune Convenţia-cadru pentru minorităţi naţionale, şi anume ca drepturile minorităţilor să nu fie încălcate”, a explicat Dugulescu.
El a mai spus că nu ştie ca liderii PDL să nu fie de acord cu aceste schimbări. “Nu am auzit niciun fel de discuţie legată de acest articol, comisia şi-a făcut treaba, nu ştiu cine s-ar putea supăra, noi am încercat să facem un articol care să prevadă şi ceea ce doreau dânşii iniţial, dar să fie şi constituţional”, conchis el.
Preşedintele Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor, Nicolae Păun, a spus că s-au dezbătut doar 18 articole din Statut, urmând ca restul să fie analizat vineri, începând cu ora 11.00 pentru a se da un raport cât de repede posibil.
Statutul Minorităţilor, înaintat de Guvern Parlamentului în anul 2005, se află în Camera Deputaţilor în calitate de for decizional, după ce a fost respins de Senat în octombrie 2005. Coaliţia a stabilit încă din primăvara acestui an să adopte legea până cel târziu în iunie, însă Statutul a fost lăsat pentru ultima sută de metri a actualei sesiuni.
Preşedintele Traian Băsescu declara pe 20 mai la TVR, că ar adopta şi “azi” Legea statutului minorităţilor, pentru că aceasta este doar o colecţie de drepturi din toate legile existente în România, şi s-a arătat nedumerit faţă de motivul pentru care acesta încă nu a fost adoptat.
De cealaltă parte, Opoziţia a criticat proiectul susţinând că unele prevederi duc la crearea unui stat paralel şi a ameninţat cu depunerea unei moţiuni de cenzură dacă Guvernul îşi asumă răspunderea pe această lege.
Cele mai delicate şi contestate prevederi ale legii sunt conţinute de Capitolul V al proiectului Legii statutului minorităţilor, care priveşte “autonomia culturală”. Aceasta este definită drept “capacitatea comunităţii unei minorităţi naţionale de a avea competenţe decizionale în problemele privind identitatea sa culturală, lingvistică şi religioasă, prin consilii alese de către membrii săi”.
De asemenea, textul legii mai prevede că “autonomia culturală a minorităţilor naţionale se referă la următoarele categorii de competenţe: a) elaborarea strategiilor şi priorităţilor privind învăţământul în limba maternă a comunităţilor naţionale; b)organizarea, administrarea şi controlul educaţiei în limba maternă în instituţiile de învăţământ particulare, sau participarea în parteneriat cu autorităţile publice competente la realizarea acestor atribuţii, în cazul instituţiilor din sistemul public de învăţământ; c) organizarea, administrarea şi controlul, în condiţiile legii, a instituţiilor culturale de drept privat în limba maternă, sau de cercetare şi dezvoltare a culturii proprii, ori, după caz, participarea în parteneriat cu autorităţile publice competente la realizarea acestor atribuţii, în cazul instituţiilor culturale de drept public; d) înfiinţarea şi administrarea unor mijloace de comunicare în masă proprii, ori participarea în parteneriat cu autorităţile publice competente la organizarea unor posturi, secţii, redacţii, ori emisiuni în cadrul societăţilor publice de radio şi televiziune; e) participarea la elaborarea strategiilor şi priorităţilor de protejare şi punere în valoare a monumentelor istorice, respectiv a patrimoniului cultural mobil al minorităţii naţionale respective; f) administrarea sau, după caz, participarea în parteneriat cu autorităţile publice competente, ori monitorizarea administrării fondurilor destinate finanţării activităţilor specifice din domeniul păstrării, dezvoltării şi exprimării identităţii culturale, lingvistice şi religioase a minorităţilor naţionale cu excepţia fondurilor prevăzute la art. 54; g) numirea conducerii instituţiilor particulare de învăţământ cu predare în limba minorităţilor naţionale, precum şi a instituţiilor culturale de drept privat a minorităţii naţionale respective; h) avizarea numirii conducerii instituţiilor de învăţământ de stat cu predare în limba minorităţilor naţionale, precum şi a instituţiilor publice de cultură a minorităţii naţionale respective, în condiţiile legii; i) propunerea numirii conducerii instituţiilor de învăţământ de stat, în care funcţionează subunităţi cu predare în limba maternă; j) propunerea numirii unor reprezentanţi ai minorităţii naţionale respective în cadrul Ministerul Culturii şi Cultelor şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în cadrul unor departamente cu atribuţii privind cultura minorităţilor naţionale şi învăţământul în limba maternă a minorităţilor naţionale; k) înfiinţarea şi decernarea unor burse şi premii culturale şi ştiinţifice”.
Nu în ultimul rând, se mai prevede că în scopul exercitării competenţelor şi atribuţiilor de mai sus, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pot iniţia constituirea Consiliului National al Autonomiei Culturale.

Vezi si

Recordul de căldură în România, în decembrie: 23,4 grade Celsius

În decembrie se pot înregistra temperaturi neobişnuite, de 15 – 20 de grade Celsius, spun …