Şeful Casei Naţionale de Sănătate, DEMIS de premier după ce a fost reţinut de DNA

Şeful Casei Naţionale de Sănătate, reţinut de DNA vineri dimineaţa, a fost demis de la conducerea instituţiei, transmite Realitatea TV. Au avut loc pimele rețineri în dosarul decontărilor ilegale de servicii medicale. Nu mai puţin de 14 persoane, printre care şi şeful Casei Naţionale de Sănătate, Marian Burcea, au fost reținute pentru 24 de ore după audieri maraton care au durat toată noaptea.

Şeful Casei Naţionale de Sănătate, reţinut de DNA vineri dimineaţa, a fost demis de la conducerea instituţiei, transmite Realitatea TV. Marian Burcea, care fusese numit în martie 2017 la propunerea ministrului Sănătăţii Forian Bodog, avea pe mână un buget de aproximativ 29 de miliarde de lei.
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore a 14 inculpați care, în cursul zilei de 1 septembrie 2017, vor fi prezentați cu propunere de arestare preventivă la Curtea de Apel București.
DNA a transmis presei un comunicat cu numele tuturor persoanelor reţinute:
1. BURCEA Marian, președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (C.N.A.S), cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
– constituire a unui grup infracțional organizat
– folosirea influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite,
2. MUNTEANU Ovidiu – managerul Direcției Relații Contractuale și, respectiv, din 13 iulie 2017, președintele C.A.S.M.B, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
– constituire a unui grup infracțional organizat,
– abuz în serviciu
– abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit penal,
3. GEAMBAȘU Ion-Răzvan – director executiv al Casei de Asigurări de Sănătate a municipiului București (C.A.S.M.B.) și manager al Direcției Medic șef a C.A.S.M.B, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
– constituire a unui grup infracțional organizat,
– abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,
– abuz în serviciu,
– folosirea influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite, în formă continuată (8 acte materiale),
4. BARA Lucian-Vasile – președintele C.A.S.M.B. până la 13 iulie 2017, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
– constituire a unui grup infracțional organizat,
– abuz în serviciu
– abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,
5. MIHĂESCU Ion-Ovidiu – managerul Direcției Control a C.A.S.M.B, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,
6. COSTACHE Alin-Sergiu – șef al Direcției Generale de Monitorizare Antifraudă din C.N.A.S, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
– constituire a unui grup infracțional organizat
– complicitate la săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite,
7-9. MOCANU Gabriela-Rodica, PETRESCU Mina-Elena, SARDARE Jeana
funcționare în cadrul C.A.S.M.B, cercetate pentru
– complicitate la infracțiunea de înșelăciune, în formă continuată (354 acte materiale)
– constituire a unui grup infracțional organizat,
– fals informatic, în formă continuată
– permitere a accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității, în formă continuată (354 acte materiale),
10. CIOBANU Nicolae-Sergiu , cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de
– trafic de influență, în formă continuată (3 acte materiale)
– instigare la infracțiunea de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite,
11. GEAMBAȘU Irina-Adelina – asociat și administrator al unei societăți comerciale, cercetat pentru
– instigare la infracțiunea de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite, în formă continuată (8 acte materiale),
12. MISCHIE Răzvan-Mihai – reprezentant legal al unei societăți prestatoare de servicii medicale, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale),
13. COSTICĂ Maria – reprezentant legal al unei societăți prestatoare de servicii medicale, cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată (17 acte materiale),
14. MANTA Cristina – avocat în Baroul București , pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale).
În ordonanţa procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe că, prin activitățile infracționale desfășurate de inculpați, activități pentru care s-a dispus reținerea, bugetul CASMB a fost păgubit cu 13.189.553,76 lei (aproximativ 3 milioane euro).
Concret, în perioada ianuarie 2016 – august 2017, a fost constituit un grup infracțional organizat prin care, sume de bani în valoare totală de 13.189.553,76 lei din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CSAMB) au fost fraudate prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals, cu implicarea unor funcționari din cadrul CSAMB, sub protecția unor persoane din conducerea instituției, dar și din conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
În multe situații, dosarele medicale cu pacienți fictivi au avut prioritate la decontare și aprobare, în timp ce solicitările pacienților asigurați care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu, erau refuzate. Pentru evitarea depistării fraudelor se întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse și șterse date din sistemul informatic unic integrat al C.N.A.S prin accesarea fără drept a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate.
În cauză se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.
Potrivit procurorilor DNA care au instrumentat ancheta, aceștia ar fi făcut sute de deconturi pentru pacienţi fictivi. Asta în vreme ce mii de bolnavi nu primesc tratamentele la timp pe motiv că nu sunt bani. Prejudiciul în acest dosar se ridică la aproape 10 milioane de euro.