Securitatea la graniţele României, monitorizată de oficiali francezi

Cinci oficiali francezi vor veni duminică în România pentru a începe de luni o monitorizare a securităţii la graniţe, conform propunerii avansate de România în urmă cu câteva luni în contextul discuţiilor despre Schengen, au declarat pentru NewsIn surse din Ministerul Administraţiei şi Internelor.
Cei cinci monitori vor verifica frontiera terestră la punctul de la Sculeni, apoi vor monitoriza securitatea la frontiera aeriană de la Otopeni, urmând ca frontiera maritimă să fie inspectată la Constanţa.
Alte obiective ale misiunii de monitorizare a celor cinci oficiali francezi sunt biroul SIRENE, precum şi Centrul de contact de la Oradea.
Sursele MAI au explicat NewsIn că misiunea de monitorizare este o etapă pentru creşterea gradului de încredere reciprocă, iar oficialii francezi au libertatea de a-şi muta monitorizarea în orice punct de frontieră vor dori.
România şi Bulgaria îşi propuneau să adere la Schengen în martie 2011, însă demersurile lor au fost împiedicate de scepticismul unor state, în frunte cu Franţa, care au ridicat o problemă de încredere în privinţa securizării graniţelor externe ale Uniunii, în condiţiile în care cele două state au probleme cu lupta anticorupţie şi criminalitatea organizată. Deşi România şi Bulgaria au îndeplinit toate criteriile tehnice pentru aderarea la Schengen şi au investit în securizarea graniţelor, achiziţionând echipamente moderne, nici în septembrie Consiliul JAI nu a luat vreo decizie privind aderarea celor două ţări la Schengen. Piedicile au fost puse de data aceasta de Olanda şi Finlanda, care s-au opus chiar şi unei soluţii de compromis – aceea a aderarii în etape – la care Franţa ar fi subscris.
În momentul în care – după insuccesul din martie – s-a adus în discuţie ideea unei aderări în etape la Schengen, mai întâi cu aeroporturile, apoi cu porturile, iar în final, eventual după mijlocul anului 2012, şi terestru, s-a făcut propunerea ca România şi Bulgaria să fie monitorizate şi asistate de poliţişti de frontieră din statele membre, care să confirme dacă pot fi considerate suficient de apte pentru a apăra graniţele externe ale Uniunii.
Experţi străini ar putea veni la frontierele României şi ar putea sta în ţara noastră “cel puţin până la aderarea la Schengen”, dar nu vor avea atribuţii de control, declara în aprilie, la RFI, şeful Departamentului Schengen din MAI, Marian Tutilescu. “Ne dorim orice experţi din partea statelor membre Schengen, pentru a se convinge că România are capacitatea de a asigura corespunzător viitoarea frontieră externă a Spaţiului Schengen”, spunea oficialul român.
Pe de altă parte, şeful Departamentului Schengen a subliniat că experţii străini nu vor dobândi competenţele Poliţiei de Frontieră Române, ci vor monitoriza activitatea de la frontiere şi vor lucra pe ceea ce înseamnă strategii şi concepţii de securizare a frontierei, iar la finalul perioadei de monitorizare cu siguranţă vor întocmi un raport.  “Ar fi bine să ajungă cât mai repede. Noi am făcut această propunere cu mai mult timp în urmă, pentru că înţelegem un lucru: dincolo de îndeplinirea criteriilor tehnice, votul final este politic, bazat pe încrederea unui stat că cetăţenii sau că autorităţile statului nou intrat în Schengen are capabilitatea de a gestiona corespunzător frontierele externe ale Spaţiului Schengen”, a adăugat Tutilescu.
Ministrul francez de interne, Claude Gueant, aflat în aprilie în vizită la Bucureşti, confirmase că Franţa ar dori să fie trimişi în România poliţişti de frontieră din alte ţări UE, în perspectiva aderării ţării noastre la Schengen. “Ne-am gândit la un dispozitiv de prezenţă a ofiţerilor de poliţie (de frontieră) din diverse ţări care să fie detaşaţi pe lângă serviciile româneşti. Trebuie să găsim capacitatea de a reuni toate ţările UE”, spunea oficialul francez.
După aderarea la Schengen, România ar avea de gestionat a doua frontieră externă ca mărime a Uniunii Europene, de 2.070 de kilometri.
În cazul României, Franţa a invocat vulnerabilităţi în special la graniţa cu R. Moldova, sub pretextul că Bucureştiul acordă cu uşurinţă paşapoarte cetăţenilor moldoveni.
Într-un interviu acordat în decembrie anul trecut cotidianului Financial Times, preşedintele Traian Băsescu declara că România nu este “încântată” că unele state UE îi pun sub semnul întrebării capacitatea de a apăra graniţele şi a îndemnat aceste ţări să-şi trimită oficiali care să vadă cum lucrează Poliţia română de Frontieră.