Scandalul regionalizării: Kelemen Hunor ameninţă că scoate maghiarii în stradă

“Oamenii vor ieşi în stradă dacă se încearcă dizolvarea comunităţii maghiare”, a declarat liderul UDMR, potrivit unui articol din Washinghton Post de zilele trecute. “În cazul în care se trece la o astfel de reformă administrativă, aşa cum în 1968, când Ceauşescu a încercat o reformă administrativă şi au ieşit oamenii în stradă, aşa simt eu, nu exclud să iasă oamenii pe stradă”, a spus azi liderul UDMR.
Kelemen a declarat, duminică, pentru corespondentul MEDIAFAX, că intenţia UDMR este să blocheze demersul de reorganizare iniţiat de PDL,folosind mijloace parlamentare, democratice, prin Guvern sau prin Parlament.
“Intenţia noastră este să blocăm acest demers, această reformă administrativă şi să folosim mijloace parlamentare, democratice,dialogul, prin Guvern, prin Parlament şi să nu se întâmple ce este preconizat. În cazul în care se trece la o astfel de reformă administrativă, aşa cum în 1968, când Ceauşescu a încercat o reformă administrativă şi au ieşit oamenii în stradă şi a renunţat la acea reformă şi au fost formate cele două judeţe, aşa simt eu, aşa primesc informaţii, şi eu ca lider politic trebuie să ştiu ce gândesc şi ce spun oamenii, nu exclud să iasă oamenii pe stradă. Asta înseamnă un mijloc democratic care se foloseşte peste tot în lume: dacă cineva vrea să protesteze, poate să iasă în stradă, poate să spună ce gândeşte, ce doreşte”, a spus Kelemen.
Liderul UDMR a precizat că aceasta este atmosfera pe care a întâlnit-o în comunitatea maghiară din Covasna şi Harghita, iar el, ca lider al Uniunii, nu poate să nu ţină cont şi “de aceste aspecte”.
“Vorbim de mijloace democratice. Protestul paşnic este un mijloc democratic de a spune părerea despre un lucru sau alt lucru. Intenţia noastră este ca un astfel de subiect privind reorganizarea să fie repede stins şi dacă nu există consens în coaliţie să lăsăm totul şi să revenim mai târziu, peste un an, peste o jumătate de an”, a afirmat Kelemen.
Proiectul de lege al UDMR privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare prevede înfiinţarea a şaisprezece regiuni de dezvoltare, printre care una în care sunt grupate judeţele Covasna – Harghita – Mureş, precum şi organizarea a cinci macroregiuni de dezvoltare.
Organizaţiile PCM din Covasna, Harghita şi Mureş propun o regionalizare asimetrică, în opinia civicilor maghiari trebuind să existe 12 regiuni, printre care şi Ţinutul Secuiesc.
Organizaţiile judeţene ale Partidului Civic Maghiar (PCM) din Covasna, Harghita şi Mureş, au formulat un comunicat cu privire la reorganizarea administrativă a ţării, a declarat miercuri într-o conferinţă de presă, preşedintele PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef.
Kulcsar Terza Jozsef a spus că cele trei organizaţii ale PCM susţin o regionalizare asimetrică, “foarte potrivită” pentru România, în vederea formării comunităţilor administrativ-teritoriale.
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, declara marţi la Parlament că în coaliţie nu s-a discutat despre un proiect concret privind reorganizarea administrativ-teritorială, discuţiile tehnice neavând rost în absenţa unei decizii politice.
“Nu am discutat despre asumare, nu am discutat despre un proiect concret, dacă vine vine în Parlament, când va veni în Parlament. A rămas ca în această săptămână şi săptămâna viitoare mai discutăm politic, nu tehnic. Până nu există o decizie politică, n-ar rost să începem discuţiile tehnice despre reforma administrativă”, a precizat ministrul la începutul săptămânii.
Consiliul Naţional Secuiesc susţine că proiectul reorganizării administrative a ţării este antidemocratic, contrar angajamentelor internaţionale asumate de România, şi lezează voinţa şi interesele locuitorilor Ţinutului Secuiesc.
În plus, are ca scop eliminarea din viaţa publică a populaţiei de naţionalitate maghiară din Ţinutul Secuiesc.
“Toţi cetăţenii şi toate autorităţile administraţiei publice locale din Ţinutul Secuiesc trebuie să protesteze hotărât şi să se pregătească chiar şi la nesupunere civică, demonstraţii stradale, făcând guvernul Romaniei să înteleagă: aşa ceva nu se poate face cu Ţinutul Secuiesc!”, se arată în comunicatul de presă care a fost trimis şi ambasadelor SUA, Rusiei şi statelor membre ale Uniunii Europene.
Liderul Consiliului National Secuiesc, Izsak Balazs, a explicat, pentru HotNews, că expresia de “nesupunere civică” poate avea mai multe forme şi că printre acestea se regăsesc neplata impozitelor, blocarea unor porţiuni de drumuri şi “multe alte forme de protest paşnice”.