Friday , March 29 2024

SĂRBĂTOARE – Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iaşi

Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iaşi se prăznuieşte în fiecare an la 14 octombrie.


Sfânta Parascheva s-a născut în Epivat, Tracia răsăriteană, nu departe de Constantinopol, într-o familie de neam bun, bogată şi cu credinţă în Dumnezeu. Parascheva a primit o creştere aleasă şi educaţie religioasă.

De foarte tânără a intrat într-o mănăstire închinată Maicii Domnului din oraşul Ieracleea Pontului. Petrecând cinci ani în acea mănăstire, s-a dus apoi să viziteze Mormântul Domnului, din Ierusalim, unde a rămas până la vârsta de 25 de ani într-o mică aşezare de călugăriţe pustnice de pe Valea Iordanului.

Nevoinţele Sfintei Parascheva erau multe şi grele: “ca băutură întrebuinţa apa de izvor, şi de aceasta foarte puţină; trebuinţa aşternutului o împlinea cu o rogojină, iar îmbrăcămintea era o haină şi aceasta foarte zdrenţăroasă, cântarea pe buze neîncetată, lacrimile de-a pururea; peste toate acestea înflorea dragostea, iar vârful bunătăţilor, care este smerita cugetare, le cuprindea pe toate acestea” (Vieţile Sfinţilor).

De la mănăstirea de călugăriţe din pustiul Iordanului s-a reîntors în locurile natale, într-un loc numit Calicratia, aici s-a nevoit doi ani în Biserica Sfinţilor Apostoli, înainte de a trece la cele veşnice.

Multă vreme după aceea, în urma arătării minunate a Sfintei care a cerut unui anumit monah să mute trupul înmormântat în apropiere, pe care nu-l putea suferi pentru necurăţia lui, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost găsite întregi şi neputrezite, fiind depuse în Biserica Sfinţilor Apostoli din satul Epivat, pentru închinare şi cinstire.

Apoi Sfintele moaşte ale Cuvioasei Parascheva au fost duse din Epivat în cetatea Tîrnovei şi de aici au fost strămutate la Belgrad, iar de acolo în Constantinopol.

De la Constantinopol, sfintele moaşte ale Cuvioasei Parascheva au ajuns la Iaşi, în 1641, când au fost dăruite domnului Moldovei, Vasile Lupu (1634-1653), drept recunoştinţă pentru achitarea datoriilor Patriarhiei către turci.

Pelerinaj religios de hramul Sfintei Parascheva

Sfânta Cuvioasă Parascheva este considerată ocrotitoarea Moldovei. Sărbătoarea Sfintei Parascheva a fost transformată într-un pelerinaj religios încă de acum câțiva ani de mai marii Bisericii Ortodoxe Române. An de an, sute de mii de pelerini vin la Iași din toate colțurile țării pentru a se ruga la racla cu moaștele sfintei. Astfel, sărbătoarea Cuvioasei a devenit cel mai mare pelerinaj din țară, cu pelerini care stau ore bune la rând pentru a se ruga la Sfântă. De altfel, se spune că Sfânta îi scapă mereu de necazuri pe cei care se roagă la ea.

Tradiții și obiceiuri de Sfânta Parascheva de la Iași

Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași vine și cu o serie de tradiții și obiceiuri. În această zi nu se face mâncare sau treabă prin gospodărie. Dacă bărbații fac treabă pe 14 octombrie, alte treburi decât cele de a hrăni animalele și păsările, riscă să le fie lovite de trăsnet locuințele. Tot în această zi nu se calcă și nici nu se coase absolut nimic. Se spune că, astfel, previi durerile de cap și durerile oculare. Fetele care cos ori spală pe 14 octombrie nu se mai căsătoresc. Totodată, nu se mănâncă și nici nu se dau de pomană alimente crude și nici castraveți, nuci și pepene roșu. În unele zone nu se mănâncă fructe și legume ale căror semințe sunt dispuse în formă de cruce. În plus, în diverse regiuni, de Sfânta Parascheva nu se manâncă nici fructe închise la culoare, pentru că amintesc de sacrificiul martiric.

 

Vezi si

Ministerul Apărării confirmă că o „posibilă dronă” a căzut pe Insula Mare a Brăilei. Pe teren s-a format un crater de 4 metri

Ministerul Apărării Naționale a confirmat, vineri, că în seara zilei precedente în Insula Mare a …