România are cea mai mare rata de spitalizare din UE

Sistemul de s\n\tate românesc continu\ s\ se bazeze, ca principal\ metod\ de intervenţie, pe asistenţa spitaliceasc\, România înregistrând în continuare una dintre cele mai mari rate de spitalizare din UE, cu 215,13 intern\ri la o mie de locuitori, în anul 2007, potrivit unui raport al MS.
Potrivit Strategiei Naţionale de Raţionalizare a Spitalelor 2010-2012, document realizat de Ministerul S\n\t\ţii (MS), în colaborare cu experţi ai B\ncii Mondiale, care a fost pus în dezbatere public\, în Olanda este înregistrat\ cea mai sc\zut\ rat\ de spitalizare, cu 109, 31 la o mie de locuitori, urmat\ de Anglia – cu 128,69, Elveţia- 169,10 şi Franţa – 171,55.
Şi num\rul de paturi era în România foarte ridicat, de aceea, în perioada februarie – august 2010, la nivel naţional au fost reduse 9.200 de paturi. M\sura a fost luat\ astfel încât num\rul de paturi raportat la num\rul locuitorilor s\ se apropie de media european\, se arat\ în documentul citat.
Sectorul spitalicesc din România consum\ în mod constant aproximativ 50 la sut\ din bugetul Casei Naţionale de Asigur\ri de S\n\tate (CNAS), respectiv 51,47 la sut\ în 2007, 48,1 la sut\ în 2008, 51,2 la sut\ în 2009, la care se adaug\ fondurile de la Ministerul S\n\t\ţii pentru investiţii şi fondurile pentru programele derulate prin spitale, potrivit Strategiei Naţionale de Raţionalizare a Spitalelor 2010-2012.
Actualul sistem de finanţare a spitalelor pe caz rezolvat (DRG australian) a creat mai multe neconcordanţe. Autorii documentului dau ca exemplu sumele pl\tite de CNAS pentru operaţiile de adenomectomie de prostat\ (rezecţia tumorii benigne de prostat\) – care se realizeaz\ în mod curent în serviciile obişnuite de urologie şi care necesit\ un nivel mediu de competenţ\ şi dotare -, mai mari decât pentru prostatectomia total\ – o operaţie mult mai ampl\, care se realizeaz\ pentru tumorile maligne, doar în clinici specializate şi dotate corespunz\tor. De asemenea, cazurile care necesit\ proceduri de terapie intensiv\ respiratorie prin ventilaţie mecanic\ doar o perioad\ mic\, de trei zile, sunt decontate de c\tre CNAS la fel ca cele care necesit\ ventilaţie mecanic\ 30 de zile.
Exist\ şi situaţii în care sumele pl\tite de CNAS sunt mult mai mari decât costurile reale din România. În acest sens, autorii documentului dau ca exemplu cazurile neurologice de pacienţi cu accident vascular cerebral, foarte bine pl\tite deoarece în sistemul australian investigaţiile care se efectueaz\ unui astfel de pacient sunt cu mult mai am\nunţite şi mai numeroase, iar metodele de tratament mai costisitoare (de exemplu se efectueaz\ în mod curent tratament trombolitic) decât ceea ce se efectueaz\ în mod curent în spitalele din România.
Astfel de situaţii stimuleaz\ spitalele s\ creasc\ (formal sau chiar fictiv) num\rul intern\rilor pentru cazurile mai simple. Întrucât nu sunt folosite mecanisme pentru controlul intern\rilor, acestea se fac cu prec\dere prin spitalizarea pacienţilor care ar putea fi trataţi în ambulatoriu. Aceşti pacienţi necesit\ cheltuieli mici şi reprezint\ o bun\ surs\ de venit, îns\ conduc la o ineficienţ\ general\ a sistemului, se mai arat\ în documentul Ministerului S\n\t\ţii.