Recorder corectează câteva erori din investigația despre Catedrala Mântuirii Neamului

Jurnaliștii de la Recorder au revenit cu mai multe corecturi la unele greșeli din investigația legată de costurile de construcție ale Catedralei Mântuirii Neamului din București:

”Este un amestec de informații care arată dificultățile cu care ne-am confruntat atunci când am început să documentăm proiectul Catedralei. Ne-am lovit, în primul rând, de lipsa de transparență a Bisericii, care a refuzat să ne răspundă la întrebări și să ne furnizeze documente. Iar informațiile care existau deja în spațiul public, livrate tot de Biserică, s-au dovedit, în multe cazuri, eronate.

Am încercat să obținem documente de la instituțiile care au finanțat Catedrala, însă ne-am lovit, inițial, de răspunsuri de genul: „Nu se poate, sunt documente secrete”. Am insistat, pentru că era vorba de bani publici și, în unele cazuri, ni s-a permis să consultăm documente, dar fără dreptul de a le fotocopia.

În cazul acoperișului am extras, din documente, două cifre care vizau cantitatea de tablă folosită: una de 19.900mp și una de 10.000mp. Așa am ajuns la un total de 30.000mp. Valcon Roofs susține că cei 10.000mp sunt de fapt manoperă, iar cantitatea reală de tablă folosită pentru acoperișul Catedralei este 19.912mp. Întrucât nu avem documente cu care să-i contrazicem, ne-o asumăm ca pe o eroare de documentare pe care am corectat-o în articol printr-o erată.

Compania Theda Mar, menționată și ea în articolul nostru, a venit de asemenea cu un drept la replică. Suntem obligați să detaliem două aspecte exprimate în poziția lor.

Theda Mar precizează că prețul cheilor de boltă, adică pietrele de deasupra ferestrelor, este de 210 euro pe bucată și nu 530 de euro, cum apare în articolul nostru. Diferența vine din faptul că prețul de 530 de euro include manopera și procedurile de montaj, fapt care nu a reieșit suficient de clar din articol. Este o eroare pe care, de asemenea, am corectat-o printr-o erată.

Al doilea aspect este cel legat de prețul elementelor de prindere folosite la marmura din Catedrală. În acest caz, Recorder a obținut din devize denumirea exactă a elementelor și prețul plătit de Patriarhie, după care a solicitat de la același producător o ofertă de prețuri. Așa a rezultat că prețul acestor materiale a fost mult umflat față de media pieței. Înainte de publicarea articolului am cerut atât Patriarhiei, cât și companiei Theda Mar, inclusiv prin patronul Adriean Videanu, o poziție vizavi de această acuzație, dar nu am primit niciun răspuns. Ulterior publicării articolului, Theda Mar ne-a trimis un drept la replică în care afirmă că, pe șantierul Catedralei, a folosit sisteme de prindere din inox, care sunt mult mai scumpe decât cele din metal, prezentate în articolul Recorder.

Deși am încercat să eliminăm orice breșă din procesul de documentare, consultând specialiști în construcții, ne găsim în postura de a recunoaște că am lăsat o zonă neacoperită: existența unor elemente cu aceeași denumire, dar dintr-un material mai scump. Nu avem, așadar, argumente cu care să contrazicem varianta Theda Mar și ne recunoaștem greșeala de documentare. Am hotărât să eliminăm din articol pasajele legate de prețul elementelor de prindere, adăugând o erată.

După corectarea acestor greșeli, am recitit articolul și considerăm că el rămâne relevant și valoros pentru oricine este dispus să admită că administrarea banilor publici trebuie justificată chiar și atunci când e vorba de Biserică. Dincolo de aceste breșe de documentare pentru care ne cerem scuze, articolul Recorder a determinat Biserica să iasă în fața oamenilor, pentru prima dată, cu date exacte de pe șantierul Catedralei: materiale folosite, prețuri practicate, firme contractate. E o datorie pe care Biserica ar trebui să și-o asume și să o exercite din respect pentru cetățeni și nu doar din elanul de a răspunde unor ziariști „anticlericali”. Mai are încă multe explicații de dat”.