Rechizitoriul din dosarul “Revoluției”: Nu există probe relevante ale existenței teroriștilor în decembrie 1989. Grupul Iliescu a urmărit menținerea României în sfera de influență a URSS

Procurorii Parchetului General, după ce au analizat probele din dosarul “Revoluției”, au concluzionat că “nu există probe relevante ale existenței teroriștilor în decembrie 1989”, adăugând că prezența acestora nu a fost probată în niciunul dintre “miile de dosare” instrumentate în timp.

“Prin coroborare cu celelalte probe ale dosarului, concluzia este aceeași. După 22 decembrie 1989 – orele 16,00, focul fratricid a cauzat survenirea de decese și răniri. Nu există probe apte să demonstreze că în intervalul 22-30 decembrie 1989 au existat teroriști sau orice altă forță care să desfășoare acțiuni ostile revoluției și revoluționarilor. Analiza tuturor declarațiilor martorilor și persoanelor vătămate (mii de declarații) referitoare la intervalul 22-30 decembrie 1989 relevă că mulți dintre cei audiați (militari și civili) au relatat că în acest interval de timp au luptat, sub o formă sau alta, cu ‘teroriștii’. Cu toate acestea, analiza în mod logic și loial a întregului probator al dosarului relevă că, sub imperiul psihozei securist-teroriste, aceste persoane au apreciat în mod viciat situațiile concrete în care s-au aflat. Realitatea este că nu există probe relevante ale existenței teroriștilor în decembrie 1989”, se precizează în rechizitoriul trimis instanței.
Anchetatorii arată că, pentru edificarea asupra stării de fapt din intervalul 22-30 decembrie 1989, a fost administrată ca probă inclusiv sinteza aspectelor rezultate din anchetele efectuate de parchetele militare, în perioada 1990-1994, în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989, întocmită de Secția Parchetelor Militare.
“Această analiză stabilește în mod pertinent că psihoza securist-teroristă și focul fratricid au fost cauzele deceselor și vătămărilor din intervalul 22-30 decembrie 1989. Nu au fost indicate persoanele care au generat și întreținut psihoza (materialul fiind întocmit în 1994, când la putere se aflau tocmai cei care ar fi trebuit trași la răspundere pentru inducerea în eroare), însă s-a argumentat fără dubii că psihoza a apărut și a fost amplificată de persoanele care au avut intervenții televizate și care au emis comunicate. Sinteza s-a întemeiat pe analiza temeinică a unui număr de 2.317 cauze penale având ca obiect uciderea sau rănirea unor persoane. Stările de fapt reținute prezintă o importanță majoră, mai ales că cercetările au fost făcute la relativ scurt timp după derularea evenimentelor. De asemenea, sinteza a stabilit fără echivoc faptul că în decembrie 1989 nu au existat teroriști. Existența acestora nu a fost probată în niciunul din miile de dosare instrumentate în timp”, menționează procurorii.

Grupul Iliescu a urmărit menținerea României în sfera de influență a URSS

Procurorii arată, în rechizitoriu, că, pe fondul degenerării relațiilor bilaterale dintre RSR și URSS (degradare survenită ulterior momentului „Praga 1968”), urmare, inclusiv, a gravelor erori de politică internă (ce au produs o stare de nemulțumire profundă și generală) s-a format și a evoluat în timp o grupare dizidentă care a avut drept scop înlăturarea fostului președinte Ceaușescu Nicolae, dar menținerea României în sfera de influență a URSS.

Ce spun procurorii în rechizitoriu: “Această grupare a fost formată atât din civili (latura politică), cât și din militari (latura militară), cu toții marginalizați într-un fel sau altul prin deciziile fostului președinte. Componenții grupului au aparținut principalelor două filoane militare (MApN și DSS), de la nivel mediu până la vârf, dar și structurilor civile ale statului român.
Desigur, nu doar membrii acestui grup au manifestat atitudini ostile regimului Ceaușescu, însă prin funcțiile deținute (implicit, influențele exercitate), dar mai ales prin raportare la evoluția istorică (începând cu 22 decembrie 1989), se poate afirma, fără echivoc, faptul că acest grup s-a dovedit eficient în demersul său”.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a publicat, marți, pe pagina de internet a instituției, rechizitoriul din dosarul “Revoluției”.
“Revoluția română din decembrie 1989 reprezintă un moment de maximă importanță pentru istoria națională. Având în vedere interesul major al miilor de persoane vătămate și părți civile din dosarul 11/P/2014, pentru a fi informate corect cu privire la conținutul rechizitoriului, precum și interesul public față de împrejurările stabilite prin probe pentru trimiterea în judecată, vol. I al rechizitoriului se publică pe site-ul Ministerului Public”, a informat Parchetul General pe pagina sa de Facebook.
Procurorul general Gabriela Scutea a anunțat, pe 3 august, retrimiterea la Instanța supremă a dosarului Revoluției, în care fostul președinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus, fost șef al Aviației Militare, sunt acuzați de săvârșirea unor infracțiuni contra umanității.
Inițial, dosarul a fost trimis la Instanța supremă în aprilie 2019, însă judecătorii l-au restituit la Parchetul Militar pentru remedierea mai multor probleme din rechizitoriu.