Rebeliune împotriva patriarhului Chiril al Moscovei. Se va rupe Biserica Ortodoxă Ucraineană de Patriarhia Moscovei din cauza războiului?

Poate Biserica Ortodoxă Ucraineană să se rupă de Patriarhia Rusă din cauza războiului? Această problemă este tot mai des auzită în media din țara vecină ca urmare a agresiunii rusești. În pofida faptului că naționaliștii și ultranaționaiștii ucraineni au bătut monedă pe fidelitatea Bisericii Ortodoxe Ucrainene față de Patriarhia Moscovei, calculele și temerile lor nu au avut vreun mare rezultat, ba dimpotrivă, poziția intransigentă a fostului mitropolit de Cernăuți, actualmente mitropolit al Kievului și Întregii Ucraine, ÎPS Onufrie Berezovschi nu a lăsat loc de presupuneri. În acest fel, Biserica Ortodoxă Ucraineană reușește să își consolideze imaginea în ochii (celei mai mari părți a) publicului ucrainean, deși unii sperau ca să își diminueze și mai mult influența și pariau (greșit, în mod evident) pe susținerea agresiunii ruse. Doar câțiva preoți s-au aflat în treabă și au susținut motivele „operațiunii speciale” – așa cum liderul de la Kremlin a numit războiul cu Ucraina – iar cel puțin unul a avansat posibilitatea ca Paștele din acest an să aducă victoria. În schimb, la câteva ore de la declanșarea invaziei ruse, mitropolitul Onufrie – practic, șeful preoților ucraineni (într-o exprimare mai mult pentru opincă decât pentru vlădică) – a cerut patriarhului Chiril să intervină pentru a opri războiul.

Precizăm că pretinsa „autocefalie” a celor două biserici ortodoxe din țara vecină – Biserica Ortodoxă Ucraineană și Biserica Ortodoxă a Ucrainei – este de fapt „autonomie lărgită”, prima fiind subordonată Bisericii Ortodoxe a Rusiei iar mitropolitul Onufrie este membru al Sfântului Sinod al Patriarhiei Moscovei iar a doua, cu anumite particularități, este mai degrabă o „filială” a Patriarhiei Ecumenice.

Trupele Federației Ruse au distrus de la începutul invaziei multe lăcașuri de cult care aparțineau de Biserica Ortodoxă Ucraineană – în pofida eforturilor fățișe și uriașe ale unor autorități din Ucraina de a forța, în ultimii ani, trecerea comunităților la Biserica Ortodoxă a Ucrainei – iar preoți și credincioși (din ambele biserici ortodoxe ucrainene) au murit sau au fost răniți, starea de nemulțumire amplificându-se vizibil. Serviciul de presă al Bisericii Ortodoxe Ucrainene a făcut referire la zeci de biserici distruse și avariate din Cernigov, Jitomyr, Harkov, Sumy, Kiev și alte regiuni. La 14 martie 2022, ucrainenii au raportat că rușii foloseau bisericile confiscate pentru a poziții de tragere și pentru a depozitare de echipament militar. „Biserica Ortodoxă Ucraineană percepe acest fapt ca sacrilegiu și profanare nedisimulată a sanctuarului, în urma căruia lăcașul de cult lui Dumnezeu este transformat într-un loc în care se săvârșesc fapte diavolești”, a precizat sursa citată.

Poziția ÎPS Onufrie Berezovschi privind reiterarea păcatului lui Cain prin agresiunea Rusiei – de fapt, ierarhul a numit-o război – împotriva Ucrainei nu a fost lipsită de efecte. Mitropolitul Onufrie a cerut patriarhului Chiril să-l influențeze pe președintele Vladimir Putin pentru a opri războiul. Apoi pe 28 februarie sinodul Bisericii Ortodoxe Ucrainene a cerut patriarhului Chiril să intervină. Cu toate acestea, pe data de 6 martie, într-o predică a sa, patriarhul nu numai că nu a condamnat războiul, dar a încercat să justifice „operațiunea militară specială” a Rusiei. Ba mai mult, într-o recentă ceremonie, pe data de 13 martie, patriarhului Chiril a binecuvântat efectiv trupele ruse, actul în sine a fost interpretată în Ucraina ca o binecuvântare pentru război după ce comandant Rosguard, Viktor Zolotov – care primise o icoană aurită la o slujbă – ar fi promis patriarhului că va cuceri Ucraina. „Sfinția Voastră, vreau să vă urez mulți ani de glorie pentru munca dumneavoastră. Vreau să vă asigur că trupele Gărzii Naționale împreună cu forțele armate ale Federației Ruse vor îndeplini toate sarcinile în timpul acestei contraoperațiuni militare. Da, nu totul merge atât de repede pe cât ne-am dori. Dar asta doar pentru că naziștii se ascund în spatele civililor, bătrânilor, femeilor și copiilor, amenajând puncte de tragere în grădinițe, școli și case. Vom ajunge la ceea ce era planificat. Pas cu pas”, ar fi spus Zolotov patriarhului. Chiar dacă, pare-se, patriarhul nu se aștepta la o asemenea afirmație în public (mai ales în biserică!), faptul că a binecuvântat Rosguard – iar ucrainenii au prezentat dovezi că și aceste trupe sunt implicate în invazie – a fost evenimentul care a turnat gaz pe foc în relațiile și așa tensionate între clericii ucraineni și cei ruși.

Oricum, încă din primele zile ale invaziei, numeroși clerici care nu s-au dus la Biserica Ortodoxă a Ucrainei – susținută de Patriarhia Ecumenică – au cerut și au primit aprobare de la Kiev ca să nu-l menționeze la slujbele pe Patriarhul Chiril. Inclusiv în regiunea Cernăuți, mitropolitul Meletie a primit o informare privind posibilitatea preoților de a nu îl pomeni pe patriarhul rus la slujbe, informare pe care nu a ezitat să o facă mai departe cunoscută publicului și preoților. Din nou o lovitură nu doar pentru agresorul rus, ci și una mai subtilă pentru naționaliștii ucraineni care mereu se „împiedicau” de credincioșii rămași în ascultare la Biserica Ortodoxă Ucraineană și pe care îi arătau cu degetul ca fiind susținători ai Moscovei. Iată că delimitarea a fost cât se poate de clară. Și nu se opresc aici lucrurile. Mitropolitul Serhii de Ternopil și Kremeneț, unde se află Lavra Poceaev, a emis o declarație prin care condamna ferm războiul Rusiei și al lui Putin împotriva Ucrainei și a refuzat să-l accepte. Asta în condițiile în care nu era un secret că Serhii de Ternopil avea o atitudine destul de loială Moscovei. Episcopul Iona, starețul unei mănăstiri din Kiev despre care se spune că ar fi „Athosul kievean”, s-a pronunțat cu tărie împotriva Rusiei și a războiului, deși el era cunoscut anterior pentru pozițiile sale pro-ruse.

„Opriți războiul fratricid! Mulți ruși își cer scuze față de noi, ucrainenii, pentru aceste atrocități ale armatei ruse și pentru război în general, pentru invazia perfidă, pentru această nebunie a lui Putin”, a spus preotul Mikola Danilevici citat de BBC News Ukraine. Unul dintre influenții mitropoliți ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene – citați de același BBC News Ukraine – s-a exprimat ca și când „Chiril a devenit patriarhul Rusiei, și deloc al Ucrainei”. Să fie oare o „căutare” a respectivilor ierarhi spre independența față de Biserica Ortodoxă Rusă? Nu poate fi exclusă această ipoteză. A înceta comemorarea patriarhului, precizează BBC News Ukraine, este un semn puternic de neascultare în lumea ortodoxă. Patriarhul Chiril a fost supărat pe cei care au refuzat să îl pomenească la slujbe și i-a numit „necredincioși”. Numai că până acum în rândurile „necredincioșilor” sunt (cel puțin) 15 ierarhi – 13 mitropoliți, un arhiepiscop și un episcop – ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene (BBC News Ukraine îl citează în acest sens pe purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, părintele Mikola Danilevici, cunoscut pentru luările de poziție ferme față de acei clerici – inclusiv câțiva din zona de vest a Ucrainei! – care au susținut agresiunea rusă) iar acei „vlădici” au arătat în mod oficial că eparhiile lor au încetat pomenirea patriarhului Chiril din cauza sprijinului pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei. La asta se adaugă și ierarhii care au spus că permit clericilor din eparhii, în contextul actual, să nu îl mai pomenească la slujbe pe patriarhul Chiril. Biserica Ortodoxă Ucraineană are 53 de eparhii din care 7 sunt situate în Crimeea sau în partea din Donbass controlată de separatiști.

Potrivit ultimelor estimări, după câțiva ani de marginalizare a Bisericii Ortodoxe Ucrainene și de evidentă favorizare a Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, prima ar mai avea în ascultare circa 12.000 de parohii iar a doua circa 7.000. Desigur, aceste estimări au fost făcute înainte de invazia rusă iar – cum de altfel era de presupus – mulți oameni nemulțumiți din sânul Bisericii Ortodoxe Ucrainene cochetează cu ideea unui sobor în care să se hotărască părăsirea definitivă a Bisericii Ortodoxe Ruse. Se pare că sunt și abordări mai nuanțate care, fără a susține măcar o clipă invazia rusă, apelează la luciditate și invocă faptul că este imposibil să se constituie un sinod în timpul războiului. Sunt invocate argumente cât se poate de pragmatice cum ar fi situația din regiunile afectate de război, precum Cernigov și nu numai.

Reporterul Vitali Cervonenko de la BBC News Ukraine a discutat cu reprezentanți ai diferitelor orientări din Biserica Ortodoxă Ucraineană și cu experți pentru a afla dacă respectiva biserică așteaptă o rupere cu Moscova din cauza războiului lui Putin împotriva Ucrainei. Potrivit mai multor ierarhi cu care reporterul BBC News Ukraine ar fi discutat, starea generală de spirit este de „îndepărtare de Moscova”, majoritatea episcopilor susținând acest lucru, dar nimeni nu intenționează să ia măsuri drastice deoarece „trebuie să acționăm canonic” și ca să stabilească dacă se merge sau nu pe calea autocefaliei ar fi necesare consultări și întâlniri ale comunităților. Există și o mai mică parte care face trimitere la o reevaluare a apelului episcopilor la autocefalie față de Moscova din 1990 – demers eșuat al mitropolitul Filaret Denisenko, care a fost exclus din Biserica Ortodoxă Rusă și a format așa numta Patriarhie a Kievului, structură eclesiastică din care s-a format, actualmente, Biserica Ortodoxă a Ucrainei.

Cu toate acestea – indiferent de poziționare și/sau de dorința de a face lucrurile în grabă sau cu răbdare – niciunul dintre vlădicii din Biserica Ortodoxă Ucraineană nu ar vrea să intre în cadrul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei. Șeful departamentului de informare sinodale al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, mitropolitul Clement, citat de BBC News Ukraine, s-a opus ferm oricărei apropieri de Biserica Ortodoxă a Ucrainei și a subliniat că nu ar trebui luate măsuri serioase și pripite până la sfârșitul războiului. Asta deși nu puțini sunt ierarhii care se arată a fi supărați că în timpul războiului sunt numiți adesea „episcopi ruși”, inclusiv de ultranaționaliștii ucraineani care și-au făcut un obicei din a-i denigra. Mitropolitul Clement insistă că singura biserică canonică și viabilă din Ucraina este Biserica Ortodoxă Ucraineană, condusă de mitropolitul Onufrie, și că nu poate fi înlăturată în niciun fel. Asta deși există în continuare o oarecare reticență inclusiv față de ÎPS Onufrie cîntre care și cea legată de relația cu oligarhul (miliardar în topul Forbes) Vadim Novinski, nu demult hirotonit diacon, și care din poziția sa de deputat al poporului în Rada Supremă a Ucrainei a susținut nu o dată o atitudine pro-rusă.

Există și teologi consultați de media ucraineană, inclusiv BBC News Ukraine, care sunt însă de părere că Biserică Ortodoxă Ucraineană nu va putea rezista în forma actuală. Scenariile le lăsăm pe seama celor care se îndeletnicesc cu așa ceva.

Cu certitudine, în cazul actual este o colosală problemă legată de comunicare și de raportare unii față de alții, problemă care nu a fost soluționată și nici nu pare a putea fi soluționată amiabil într-un viitor apropiat. Pe de o parte, patriarhul ecumenic Bartolomeu îi recunoaște drept canonici pe toți clericii Bisericii Ortodoxe Ucrainene și i-a invitat în repetate rânduri să se alăture Bisericii Ortodoxe din Ucraina al cărei întâistătător – mitropolitul Epifanie – a făcut astfel de apeluri. Pe de altă parte, Biserica Ortodoxă Ucraineană are în continuare o poziție inflexibilă (similară cu cea a Patriarhiei Moscovei și poate de aici vin și problemele „identitare”) în sensul că îl numește pe mitropolitul Epifanie „necanonic” și a continuat să mențină ca „întreruptă” comuniunea cu patriarhul ecumenic. (D.P.)