Psihiatru: Critica și inducerea sentimentului de rușine în rândul copiilor – erori săvârșite de profesori sau părinți

Perfecționismul și teama de eșec ne urmăresc de-a lungul întregii vieți, mai ales atunci când vine vorba de examene, evaluări sau concursuri, care în realitate se dovedesc a fi doar momente stresante și provocatoare pentru mulți dintre noi.

Dr. Petronela Nechita, medic primar psihiatru la Institutul de Psihiatrie „Socola” Iași, a declarat pentru Agerpres că, indiferent dacă vorbim de un test, Evaluarea Națională, Bacalaureat, admiterea la facultate, un examen din sesiune, licență sau pur și simplu un concurs ori olimpiadă, este nevoie de autocontrol. Asta întrucât așa-zisa stăpânire de sine este esențială în fața oricărui examen important.

„Abilitatea de a gestiona stresul și presiunea, de a rămâne concentrat și de a aborda problemele într-un mod calm și rațional poate face o diferență semnificativă în performanța tinerilor”, a explicat dr. Petronela Nechita.

Pentru aceasta însă este nevoie atât de educație, cât și de gestionarea propriilor emoții.

„Ca medic psihiatru, sunt ferm convinsă că educația ar trebui să pună accent pe dezvoltarea creativității și a gândirii critice. Rareori cadrele didactice percep eșecul ca fiind o parte intrinsecă a procesului de învățare. Cred că este nevoie să încurajăm elevii și tinerii să își asume riscuri într-o măsură mai mare. Teama de eșec îi urmărește constant pe tineri, atât în mediul școlar, cât și în viața privată, manifestându-se ca o frică de a nu reuși în relații sau de a nu îndeplini așteptările, în special cele ale profesorilor și ale părinților. Responsabilitatea pentru transmiterea acestor emoții negative copiilor, legate de experiența lor educațională, nu revine doar profesorilor, ci și părinților care, fie conștient, fie inconștient, au promovat ideea că greșelile nu sunt permise”, afirmă medicul.

Aceasta a explicat că teama de eșec apare în copilărie și are drept sursă sentimentele de dezamăgire ale părinților în anumite situații, cum ar fi, de exemplu, atunci când copilul ia o notă mică.

„Critica și inducerea sentimentului de rușine în rândul elevilor sau copiilor reprezintă unele dintre cele mai comune erori săvârșite de profesori sau părinți. Eșecul e considerat devastator și generează sentimente de rușine și de furie. Teama de eșec apare încă de la vârste mici și evoluează odată cu maturizarea. (…) Așadar, dacă perfecționismul vizează mai degrabă îndeplinirea unei sarcini fără niciun fel de greșeală, cum este, spre exemplu, necesar să scrii perfect, iar perfecționiștii se concentrează mai mult pe ideea de succes, teama de eșec la tineri se concentrează chiar pe eșec, iar cei care o experimentează se confruntă cu stări ca panica, anxietatea sau îngrijorarea legată de ceea ce s-ar putea întâmpla dacă eșuează”, arată dr. Petronela Nechita.

Potrivit medicului, este important să știm că eșecul unui examen sau învinovățirea pentru greșelile făcute pot fi aspecte care să alimenteze teama de nereușită a tinerilor și să genereze anxietate sau rușine.

„Frica de insucces este atât de intensă încât le poate afecta semnificativ capacitatea de a face alegeri, cum ar fi participarea la un examen. Cultura populară prezintă eșecul drept un semn negativ de slăbiciune și lipsă de inteligență. Elevii sunt încurajați să aspire la perfecționism și să evite eșecul, în loc să îl accepte ca oportunitate de învățare și adaptare, iar părinții susțin adesea această tendință”, este de părere medicul psihiatru.

De asemenea, susține dr. Nechita, școala și familia trebuie văzute drept contexte în care elevii și tinerii să-și poată exersa principalele abilități de viață, fără să fie paralizați de frică sau amorțiți emoțional din cauza frecventelor pedepse, amenințări sau critici.

„Emoțiile fac parte din fiziologia umană. Ele ne ajută să ne reglăm mintea și corpul, ajutându-ne să facem față complexității luării deciziilor și interacțiunilor cu oamenii. Examenele pot reprezenta momente stresante și provocatoare pentru mulți tineri. Ele implică evaluarea cunoștințelor și abilităților acumulate într-un anumit interval de timp, putând fi considerate situații noi și excepționale întrucât adesea presupun un context diferit față de rutina zilnică de învățare”, mai afirmă psihiatrul.

Conform acesteia, este important ca tinerii să beneficieze de un mediu de învățare care să îi pregătească nu doar pentru a acumula cunoștințe, ci și pentru a dezvolta abilități critice, cum ar fi gândirea analitică, rezolvarea problemelor și gestionarea stresului.

Sprijinul și încurajarea din partea profesorilor sau a părinților pot contribui semnificativ la pregătirea lor pentru examene și la gestionarea emoțiilor asociate acestora, subliniază dr. Petronela Nechita.

„Adesea, elevii trebuie să rezolve sarcini complexe într-un interval limitat de timp, ceea ce poate genera anxietate și stres. Fie că este vorba de Bacalaureat, Evaluare Națională, olimpiade, diverse concursuri importante, teze sau teste, toate necesită autocontrol. Însă înainte de aceste examene, unii tineri și chiar unii părinți experimentează foarte mult stres, încât le poate dăuna serios sănătății lor. Tinerii nu și-au rodat încă mecanismele de adaptare la provocările vieții, nu stăpânesc încă tehnicile de gestionare a stresului. Rolul părinților este să reușească să le ofere acestora sprijinul de care au nevoie, cu înțelegere și diplomație”, mai spune medicul psihiatru. AGERPRES