Friday , October 22 2021

Primul tratat dintre români și englezi, încheiat cu 433 de ani în urmă de un domnitor al Moldovei de la care ne-au rămas primele documente de cancelarie în limba română

La data de 27 august 1588 a fost semnat tratatul de comerţ, încheiat de Petru Şchiopul, domnul de atunci al Moldovei, cu Elisabeta, regina Angliei. Reprezentantul reginei, William Harebone, ambasador la Constantinopol, încheie, în numele reginei, cu domnitorul Petru Şchiopul un tratat prin care supuşii reginei urmau a fi liberi a se statornici şi a face negoţ, a vinde şi a cumpăra, „ba chiar a face toate cele ce societatea omenească şi obiceiul caută pentru negoţ şi pentru trebuinţele vieţii”. Prin respectivul tratat le este acordat negustorilor englezi un privilegiu comercial în sensul că aceștia plăteau doar 3% taxă, față de 12% cât ceilalți negustori. „Noi, Petru, din graţia lui Dumnezeu domn al Ţării Româneşti şi al Moldovei (de fapt, doar al Moldovei, originea sa fiind însă din dinastia Basarabilor, mai exact fiu al lui Mircea şi nepot al lui Mihnea cel Rău al Munteniei – n.r.), facem cunoscut tuturora celor prezenţi şi viitori, care sunt şi vor fi interesaţi, că am încheiat cu măritul Vilhelm Harbone, ambasadorul prealuminatei şi preaputernicei doamne, doamna Elisabeta, din graţia lui Dumnezeu regina Angliei, Franţei şi Irlandei, pe lângă prealuminatul şi preaputernicul împărat al turcilor, convenţiunea următoare: ca negreşit de aci înainte să fie cu totul liberi supuşii prealuminăţiei sale şi toţi negustorii de a şedea în ţara noastră, de a se statornici, de a face negoţ, de a vinde, a cumpăra, ba chiar de a face toate cele ce societatea omenească şi obiceiul caută pentru negoţ şi pentru trebuinţele vieţii, fără nici o piedică sau greutate, păzindu-se însă întreg şi nevătămat dreptul vămilor noastre, adică pentru fiecare lucru în valoare de o sută de ducaţi să ne plătească trei ducaţi. Cerem ca ceea ce precede să fie bine stabilit şi asigurat prin convenţiunea noastră. Și spre mai bună tărie, s-a pus şi hrisobulul (sigiliul – n.r.) nostru.”

Accentuarea importanței unor acte emise de cancelariile suveranilor europeni a fost adesea marcată de-a lungul Evului Mediu de atașarea de corpul documentelor a unor bule de aur (greacă: chrysoboule; latină: bulla aurea), care ocazional înlocuiau impresiunile sigilare în ceară. Practica atașării unor astfel de piese sigilografice la documentele de epocă este, alături de abordările iconografice, ilustrativă pentru cultura post-bizantină conservată în spațiul Țării Românești și al Moldovei, după dispariția Imperiului Bizantin. Este important de subliniat faptul că toate cele nouă hrisobule păstrate au fost atașate unor documente de danie făcute către așezări monahale aflate în regiuni din interiorul granițelor Imperiului Otoman. Cele mai multe danii se îndreaptă către biserica mănăstirii Sfânta Ecaterina din Sinai, precum și către mănăstiri de la Sfântul Munte Athos și din Peninsula Balcanică.

Bula care poartă numele domnului Moldovei Petru Șchiopul este caracterizată printr-o abordare iconografică deosebită, inedită: pe fața principală a piesei fiind o reprezentare heraldică foarte elaborată având în partea inferioară un scut scartelat surmontat de un coif cu lambrechini foarte bogați, redați sub forma unor vrejuri vegetale, iar pe post de cimier coiful prezintă capul de bour cu gât lung și stea între coarne, flancat fiind de două semilune. Scutul prezintă în primul cartier trei fascii, în al doilea cartier o cruce cu două brațe, în al treilea cartier trei roze dispuse în bandă, iar în al patrulea cartier floare de crin dublă. Zona centrală se diferențiază de inscripția circulară de pe margine prin faptul că este mai reliefată, fiind separată însă și printr-un cerc cu aspect de șnur, minuțios lucrat spre deosebire de bulele muntenești unde acestea sunt incizate. De asemenea, suprafațele dintre elementele iconografice sunt mate, nemaiprezentând nicio intervenție din partea artistului, fapt care însă nu se regăsește și la nivelul inscripției de pe ambele fețe, unde spațiul dintre caracterele chirilice este decorat cu romburi rezultate din întretăierea unui număr foarte mare de linii incizate fine. Pe de altă parte, suprafețele fără elemente iconografice din spațiul central al feței secundare, unde este reprezentată din nou Schimbarea la Față, este decorat prin incizare cu un poanson cu capul circular. După cum o indică și inscripția și iconografia de pe cea de-a doua față a piesei, bula a fost atașată unei danii făcute de domn către biserica Schimbarea la Față a mănăstirii Sfânta Ecaterina din Sinai. Iconografia reia modelul mozaicului bizantin de la biserica mănăstirii Sfânta Ecaterina, unde apostolii Iacob, Petru și Ioan sunt reprezentați căzuți în semn de prosternare, în timp ce în partea superioară Hristos este reprezentat într-o mandorlă, simbol al luminii care l-a înconjurat în momentul transfigurării, fiind flancat de proorocii Moise și Ilie. Muchia bulei este mată, pe o suprafață de aproximativ 70 mm regăsindu-se o inscripție incizată care permite datarea piesei în anul 1575 (Anul 7083 luna Februarie în 8 zile), precum și un M slavon incizat într-o zonă distinctă de cea a inscripției de datare. Piesa prezintă trei orificii pentru prinderea șnurului: unul dispus în partea superioară și două dispuse în partea inferioară, aceasta fiind goală la interior.

Cum de-au ajuns englezii să semneze un tratatul de comerț cu îndepărtata țară a Moldovei? Dorindu-și să stimuleze agricultura și comerțul, Petru Șchiopul a luat anumite măsuri în acest sens, printre care și atragerea în Moldova a cât mai multor negustori străini. Printre alte aspecte interesante ale domniei acestuia este de remarcat faptul că de la acesta provin – cel puțin asta rezultă din cercetarea documentelor disponibile până acum – primele acte de cancelarie în limba română. De remarcat însă că, de cealaltă parte, compania britanică Levant a fost creată în 1581 în scopuri comerciale cu Levantul, şi astfel Imperiul Otoman, compania funcţionând până la falimentul ei din 1825 iar Levant nu era singura companie britanică care avea interes pentru Moldova, Eastland era prezentă în acest principat şi făcea import export, la căutare fiind produsele lemnoase din Moldova şi animalele. Comercianţi individuali, pe numele lor John Ne1berie şi Henry Austell, făceau deja comerţ în Moldova înainte de înţelegerea semnată cu Petru Șchiopul. (D.P.)

 

Vezi si

Orban își anunță demisia din PNL: Categoric nu voi vota Guvernul Ciucă. Îmi dau demisia

Fostul președinte PNL Ludovic Orban a anunțat, joi seara, că desemnarea lui Nicolae Ciucă premier …