Preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu, dus cu mascaţii la DNA

Procurorii anticorupţie din Braşov au început, luni dimineaţa, o serie de percheziţii acasă la preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, liberalul Aristotel Căncescu, la sediul CJ, precum şi la mai multe firme din oraş, informează  România TV.
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov a fost adus cu mascaţii la DNA, pentru audieri. Aristotel Căncescu este suspectat că a atribuit ilegal contracte de zeci de milioane de euro unor apropiaţi, printre care şi un deputat.
Procurorii anticorupţie au indicii că CJ Braşov ar fi acordat contracte de achiziţii publice în mod preferenţial, pentru anumite companii, cu încălcarea prevederilor legale.
Pe lângă firmele implicate şi domiciliul lui Aristotel Căncescu, mai sunt percheziţionate şi locuinţele unui vicepreşedinte al CJ, Mihai Pascu, şi ale unor funcţionari publici. De asemenea, a fost audiat la DNA deputatul Ion Diniţă, ale cărui firme au beneficiat de contracte cu statul de circa 20.000.000 euro în ultimii ani.
Potrivit România TV, este probabilă punerea sub acuzare a preşedintelui CJ, Aristotel Căncescu, pentru abuz în serviciu şi fapte de corupţie.
În total, percheziţiile vizează sediile a două instituţii şi a trei societăţi comerciale, precum şi zece locuinţe.
“Procurori din cadrul DNA – Serviciul Teritorial Braşov efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie. Sunt efectuate percheziţii domiciliare în 15 locaţii situate în municipiul Braşov şi localităţi învecinate, din care două la instituţii publice de interes local, trei la sediile unor societăţi comerciale şi zece la locuinţele unor persoane fizice”, se arată într-un comunicat al DNA .
Pprejudiciul în acest caz s-ar ridica la peste 10 milioane euro.
Surse judiciare citate de Agerpres susţin că preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu, este acuzat că ar controla întreaga activitate de atribuire a contractelor de achiziţii publice unor “firme de casă”, de la care primea în schimb bani, sau că plătea lucrări neexecutate ori supraevaluate. De asemenea, sursele susţin că unul dintre contracte ar fi fost majorat cu peste 1.000%.
În cauză, procurorii beneficiază de sprijin din partea Serviciului Român de Informaţii şi din partea Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei, arată DNA.