Premiera in cazul MCV: Bulgaria ar putea scapa in 2019, Romania ramane sub supraveghere. Se cere suspendarea implementarii legilor justitiei

reportersite
13/11/18 ora:6:47pm

Comisia Europeana a dat publicitatii, marti, un nou raport in cadrul Mecanismului de Cooperare si verificare (MCV) in cadrul caruia, in premiera, Bulgaria e decuplata de Romania, primind ca termen de incheiere a monitorizarii anul 2019.

“Mecanismul se va incheia cand toate cele sase recomandari facute Bulgariei si cele patru aplicate Romaniei vor fi indeplinite in mod satisfacator. Viteza de desfasurare a procesului va depinde de cat de repede vor fi capabile Bulgaria si Romania sa indeplineasca aceste recomandari intr-un mod ireversibil, evitand pasi in urma, care ar putea pune sub semnul intrebarii progresele facute pana acum.

In continuarea raportului de astazi, Comisia Europeana este increzatoare ca actuala tendinta pozitiva va fi mentinuta si Bulgaria va fi capabila sa indeplineasca toate cerintele ramase, prin urmare MCV s-ar putea incheia inainte de sfarsitul mandatului actualei Comisii (2019, n.red.).

In ceea ce priveste Romania, Comisia recomanda adoptarea de masuri suplimentare imediate, care sunt esentiale pentru repunerea procesului de reforma pe drumul initial, catre indeplinirea concluziilor raportului MCV din ianuarie 2017. Prin urmare, Comisia va continua sa urmareasca indeaproape indeplinirea conditionalitatilor si evolutia situatiei pana la finalul mandatului sau”, se arata in comunicatul Comisiei Europene.

Conform tratatului de aderare, care sta la baza deciziilor legale adoptate in cadrul MCV, incheierea Mecanismului de Cooperare si Verificare va fi decisa de Consiliu, la propunerea Comisiei, dupa indeplinirea tuturor conditionalitatilor.

„În ce priveşte România, deşi s-au făcut unii paşi în implementarea recomandărilor finale din ianuarie 2017, evoluţiile din ultimele luni pun în discuţie şi chiar au însemnat un regres pentru progresele făcute în ultimii 10 ani. După cum ştiţi, în raportul pe care l-am publicat anterior, am aruncat o privire pe ultimii 10 ani şi pe progresele remarcabile care au fost îndeplinite, iar acum să vedem paşi făcuţi înapoi este foarte trist. Este cazul specific al reformelor Legilor Justiţiei, al presiunii pe sistemul judiciar în general şi al presiunilor asupra Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în particular. De aceea facem opt recomandări adiţionale care trebuie urmate imediat. Acele măsuri sunt esenţiale pentru a pune pe drumul cel bun reformele din Justiţie şi pentru a duce la ridicarea MCV. Să vă dau câteva exemple. Cerem României să suspende imediat implementarea Legilor Justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă în cauză”, a spus Frans Timmermans.

„Este regretabil faptul că România nu numai că a sistat cursul reformelor, dar a și readus în discuție unele aspecte considerate închise sau a înregistrat involuții în raport cu realizările ultimii 10 ani. Este esențial ca România să înregistreze din nou, cât mai repede, progrese în ceea ce privește combaterea corupției și asigurarea independenței sistemului judiciar. Este singura modalitate prin care România poate să revină pe traiectoria care va conduce la încheierea procesului MCV, în interesul cetățenilor și al țării, cât și al Uniunii Europene în ansamblul său”, a spus Timmermans.

Embed

<iframe src=”https://www.digi24.ro/embed/stiri/actualitate/justitie/raportul-mcv-bulgaria-laudata-romania-criticata-e-regretabil-ca-a-sistat-reformele-bune-1031656?video=0&width=570&height=320″ allowfullscreen marginwidth=”0″ marginheight=”0″ align=”top” scrolling=”No” frameborder=”0″ hspace=”0″ vspace=”0″ width=”570″ height=”320″ ></iframe>
Printre cele 8 recomandări – cele mai taranșante exprimate până acum într-un raport MCV – se află suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiției și a ordonanțelor de urgență pe această temă, inclusiv controversata OUG 92, suspendarea „imediată” a procedurilor de numire și revocare care vizează procurori în funcții-cheie și relansarea procesului de numire a unui procuror-șef al DNA și „un mandat clar pentru ca DNA să continue efectuarea de anchete profesioniste, independente și imparțiale”.

„În cursul celor douăsprezece luni care s-au scurs de la publicarea raportului din noiembrie 2017, România a luat unele măsuri pentru a pune în aplicare recomandările formulate în raportul din ianuarie 2017. Cu toate acestea, evaluarea din raportul din ianuarie 2017 a fost întotdeauna condiţionată de evitarea înregistrării unor regrese care să pună sub semnul întrebării progresele realizate în ultimii 10 ani. Intrarea în vigoare a legilor modificate ale justiţiei, presiunea la adresa independenţei sistemului judiciar, în general, şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în special, precum şi o serie de alte măsuri care subminează eforturile de combatere a corupţiei au avut drept efect anularea progreselor sau punerea sub semnul întrebării a caracterului lor ireversibil. Comisia a observat, de asemenea, că factori mai largi, din afara sferei MCV, au un impact asupra înregistrării de progrese în reforma justiţiei şi combaterea corupţiei. În această privinţă, în raport se subliniază faptul că existenţa unor mijloace de informare în masă libere şi pluraliste are un rol important în tragerea la răspundere a factorilor de decizie politici pentru acţiunile lor, de exemplu în scoaterea la lumină a unor posibile cazuri de corupţie.

Aşadar, cele 12 recomandări formulate în raportul din ianuarie 2017 nu mai sunt suficiente pentru a permite respectarea orientării formulate de preşedintele Jean-Claude Juncker la începutul mandatul său de a încheia MCV până la sfârşitul mandatului actualei Comisii. Prin urmare, în raportul publicat astăzi sunt formulate opt recomandări suplimentare menite să remedieze situaţia actuală. În acest sens, va fi necesar ca instituţiile-cheie din România să facă dovada unui angajament ferm faţă de independenţa sistemului judiciar şi de lupta împotriva corupţiei, să recunoască rolul indispensabil al acestora drept pietre de temelie şi să redea statului capacitatea de a acţiona, prin pârghiile sale de control şi echilibru, atunci când există riscul unei involuţii”, se arată în raportul MCV .