Peste 400.000 de români îşi serbează onomastica de Sfântul Ştefan

Din cei 417.516 de români aniversaţi la sărbătoarea Sfântului Ştefan, 310.428 sunt bărbaţi iar 107.088 sunt femei, informează un comunicat al Ministerului Afacerilor şi Internelor (MAI) transmis duminică AGERPRES.
Conform statisticilor existente la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, majoritatea românilor care îl au ca patron spiritual pe Sfântul Ştefan – 262.848 de persoane – poartă numele de Ştefan, alţi 33.295 – Istvan, iar 8.809 – Fănel, De asemenea, alte 3.131 poartă numele Ştefănel, 1.758 de persoane răspund la numele Ştefănuţ şi alţi 587 – Fane.
Numele Sfântului Ştefan, cel dintâi mucenic al creştinătăţii, este purtat şi de 107.088 de femei, dintre acestea 72.995 purtând numele Ştefania, 23.325 – Ştefana şi 9.373 – Fănica. Potrivit statisticilor existente, alte 1.042 de femei poartă numele Fănuţa şi 353 – Fana.
Sfântul Arhidiacon Ştefan a fost unul dintre cei şapte diaconi – din rândul evreilor elenişti – aleşi de Apostolii din Ierusalim pentru a sluji la adunările Bisericii din primul veac, pentru ca Apostolii să se poată dedica vestirii Cuvântului lui Dumnezeu. Datorită harului şi înţelepciunii de care se învrednicise şi a semnelor şi minunilor cu care îşi însoţea propovăduirea, a stârnit ura evreilor, care l-au adus la judecată în faţa Sinedriului, acuzându-l că huleşte Legea şi pe Moise. Ştefan le-a arătat însă, cu dovezi din Scripturi, că Legea Veche s-a împlinit prin Hristos şi că El este Mântuitorul cel aşteptat şi prezis de Profeţi, mustrându-i totodată pentru împietrirea inimii şi lipsa lor de credinţă.
“Iar Ştefan, fiind plin de Duh Sfânt şi privind la cer, a văzut slava lui Dumnezeu şi pe Iisus stând de-a dreapta lui Dumnezeu. Şi a zis: Iată, văd cerurile deschise şi pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu”, consemnează Scriptura.
Fiind condamnat la moarte, Ştefan a fost scos din cetate şi ucis cu pietre, după obiceiul vechilor evrei, devenind astfel primul martir creştin şi mărturisitor al lui Hristos.
Tradiţia creştină, după cum o mărturiseşte Legenda Aurea din secolul al XIII-lea, consemnează faptul că osemintele lui Ştefan au fost descoperite de un anume preot Lucian şi îngropate de acesta în Biserica Sionului din Ierusalim, în anul 417 d.Hr. După aceasta, au fost duse de soţia credincioasă a unui senator la Constantinopol, unde au vindecat-o pe Eudoxia, fiica posedată de duhuri rele a împăratului Teodosie. La iniţiativa celei din urmă, osemintele lui Ştefan au fost duse la Roma, în anul 425 d.Hr., fiind depuse într-o criptă de la San Lorenzo. AGERPRES