Parchetul General a dispus sechestru pentru mai multe locuinţe aparţinând lui Adrian Sârbu

Procurorii Parchetului General au dispus în cursul zilei de miercuri punerea sub sechestru pentru mai multe bunuri imobile aparţinând lui Adrian Sârbu.
Procurorii de la Parchetul General a anunţat că s-a impus sechestru asigurator asupra mai multor imobile ce îi aparţin lui Adrian Sârbu pentru a recupera prejudiciul de cinci milioane de euro adus statului în cazul dosarului Mediafax, potrivit România TV.
Astfel, s-a pus sechestru pe un apartament din Paris şi alte trei imobile din Praga. Bunurile nu vor putea fi folosite până nu se va da o decizie definitivă în cazul lui Sârbu. Dacă va fi găsit vinovat, aceste bunuri vor merge în visteria statului.
Adrian Sârbu a creat şi pus în funcţiune “un mecanism infracţional” coordonat de reprezentanţii societăţilor din cadrul Mediafax Grup care avea ca scop prejudicierea bugetului de stat şi utilizarea banilor în scopul plăţii de bonusuri consistente pentru ocupanţii funcţiilor de conducere şi, “în special”, pentru Adrian Sârbu, se arată în referatul procurorilor.
“Schema descrisă presupunea în prima etapă: înfiinţarea unor societăţi comerciale (de tip fantomă) pe numele unor persoane lipsite de posibilităţi materiale şi cunoştinţe în domeniul media, care în fapt nu şi-au exercitat niciodată mandatul de asociat şi administrator al acestora, fiind în fapt folosite de către angajaţii S.C. MEDIAFAX GRUP S.A. La circa 1 an şi jumătate, societăţile comerciale (de tip fantomă) la care am făcut referire anterior erau înlocuite cu altele noi, de acelaşi gen, fapt ce le permitea un control direct şi strict asupra acestora de către managementul grupului Mediafax, creându-se astfel aparenţa de legalitate a circuitelor frauduloase în faţa autorităţilor, în eventualitatea realizării unor verificări. O altă verigă a schemei infracţionale viza practica semnării contractelor de cesiune drepturi de autor între persoanele angajate de S.C. MEDIAFAX GRUP S.A. şi societăţile controlate de către inculpaţi şi suspecţi”, scriu procurorii în document.
Plata prin drepturi de autor “era o condiţie «sine qua non», impusă în mod direct la angajare, dar şi ulterior, cu ocazia schimbării contractelor de cesiune de pe o firmă pe alta”, a cărei nerespectare ar fi însemnat imposibilitatea de a se angaja sau, după caz, de a-şi continua activitatea.