Nicuşor Constantinescu a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare

Nicușor Constantinescu a fost condamnat în dosarul Centrului Militar Zonal, la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. Preşedintele suspendar al CJ Constanţa a fost acuzat de abuz în serviciu. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Constanţa.
Nicuşor Constantinescu a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare în procesul privind finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa. El a fost acuzat de abuz în serviciu, întrucât a luat decizii care au dus atât la prejudicierea bugetului CJ, cât şi la obţinerea de foloase necuvenite de către operatorul aerian.
Nicușor Constantinescu a fost acuzat de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, în legătură cu achiziționarea unui elicopter folosit la operațiuni de salvare și care ulterior, la 29 martie 2013, a fost pus la dispoziția unei firme, schimbându-se astfel beneficiarii direcți ai investiției, precum și destinația aparatului de zbor respectiv.
Şeful CJ a angajat, lichidat și plătit, în mod nelegal, în perioada 5 iulie 2013 – 30 octombrie 2014, din fondurile publice ale județului Constanța, aproximativ 1,1 milioane lei, reprezentând cheltuieli cu serviciile de întreținere și operare a elicopterului. În rechizitoriu, DNA arată că elementul material al infracțiunii a constat în îndeplinirea defectuoasă a mai multor acte de către Nicușor Constantinescu, în exercitarea atribuțiilor de serviciu privind operarea elicopterului medicalizat achiziționat.
Anchetatorii susțin că șeful CJ a refuzat oferta Ministerului Sănătății (prin adresa nr. RA 120/21.01.2013 a secretarului de stat Raed Arafat) prin care i s-a propus echiparea elicopterului achiziționat de Consiliul, fără costuri suplimentare, și aducerea lui la standardele necesare pentru a fi utilizat conform destinației — salvare de vieți omenești, intervenții în caz de urgență.
“Urmare a acestui refuz, elicopterul a fost dotat cu mijloace tehnice necesare atingerii scopurilor pentru care fusese achiziționat (troliu parte fixă), pe cheltuiala CJ Constanța care a efectuat cheltuieli suplimentare din bugetul propriu. Totodată, prin aceeași adresă, inculpatul a refuzat și oferta Ministerului Sănătății privind operarea elicopterului de către SMURD, prin Inspectoratul General de Aviație din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în vederea atingerii scopurilor pentru care fusese dobândit. Cu privire la acest aspect, trebuie reținut că potrivit dispozițiilor legale detaliate la secțiunea 1 a rechizitoriului, singurele entități care puteau efectua intervenții în situații de urgență și care ar fi putut presta asistență medicală de urgență, activități a căror îmbunătățire și eficientizare au constituit scopul Proiectului ESOL în cadrul căruia a fost cumpărat elicopterul, erau Inspectoratul pentru Situații de Urgență Constanța — ISU Dobrogea și Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța. Mai mult, aceste două instituții erau, alături de CJ Constanța, partenere în cadrul Proiectului ESOL și totodată beneficiare ale investiției efectuate pe această cale”, se arată în document.
DNA precizează că în cazul în care elicopterul ar fi fost încredințat SMURD, CJ Constanța nu ar fi suportat costurile operării în vederea atingerii scopurilor Proiectului ESOL, acestea fiind în sarcina structurii respective.