Tuesday , April 16 2024

Negocieri maraton la Bruxelles. Liderii UE revin la masa discuțiilor după o noapte albă pentru a alege sefii institutiilor europene

Liderii din UE au reluat luni negocierile pentru ocuparea posturilor de conducere la nivelul blocului comunitar, în special pe cel de preşedinte al Comisiei Europene, potrivit unei surse europene, însă premierul italian Giuseppe Conte a minimalizat aşteptările în privinţa unui progres, relatează DPA, citată de Agerpres.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, “va convoca din nou în scurt timp (summitul UE) pentru un mic-dejun”, a scris pe Twitter purtătorul său de cuvânt, Preben Aamann, la 07:00, la opt ore după ce discuţiile au fost suspendate pentru a serie de întrevederi bilaterale.

Însă Conte a declarat presei în cursul dimineţii că “în acest moment nu pare să existe un acord”, adăugând că este incert că vor reuşi să obţină unul. Nu există sprijin suficient printre cei 28 de lideri pentru a-l propune pe candidatul socialist Frans Timmermans la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, a spus Conte, precizând că Italia este deschisă spre o astfel de soluţie

​Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi-a încheiat luni dimineaţă discuţiile bilaterale cu liderii prezenţi la Bruxelles. Cei 28 s-au reîntâlnit la masa negocierilor după o pauză de circa patru ore, timp în care Donald Tusk a încercat să găsească o soluţie la criza declanşată după refuzul Partidului Popular European de a accepta, duminică, acordul de repartizare a funcţiilor de conducere a UE propus la summitul extraordinar convocat la Bruxelles.

PPE era dispus să renunţe la preşedinţia Comisiei Europene şi să îl sprijine pe candidatul social-democrat, olandezul Frans Timmermans, cu condiţia să obţină preşedinţiile Parlamentului European şi Consiliului European.

În cursul discuţiilor din marja summitului G20 de la Osaka, liberalii au refuzat însă această repartizare. “Acordul a fost distrus”, a deplâns un responsabil PPE sub acoperirea anonimatului.

Propunerea respinsă de PPE prevedea desemnarea lui Frans Timmermans la preşedinţia Comisiei Europene, alegerea lui Manfred Weber (PPE) în fruntea Parlamentului European, atribuirea Consiliului European unui liberal şi desemnarea unui membru al PPE în funcţia de şef al diplomaţiei europene.

Partidul Popular European (PPE, dreapta) a respins duminică acordul de repartizare a funcţiilor de conducere a UE propus la summitul extraordinar convocat la Bruxelles, au afirmat mai mulţi responsabili ai partidului, relatează AFP. “PPE refuză acordul care este propus. Este mort. Nu va fi niciun acord în această seară”, a declarat pentru AFP unul din aceşti responsabili sub acoperirea anonimatului, la finalul unei reuniuni a liderilor europeni membri ai PPE organizate la Bruxelles înainte de summit, potrivit Agerpres. “Niciunul din liderii din PPE nu a acceptat acordul care a fost negociat la Osaka”, a confirmat premierul irlandez, Leo Varadkar, membru al PPE.

Președintele Klaus Iohannis a declarat, duminică seară, la sosirea la reuniunea extraordinară a Consiliului European, că i se pare inacceptabil ca statele care au devenit mai recent membre ale Uniunii Europene să nu aibă o persoană într-o funcție importantă.

“Eu sunt ferm hotărât să mă implic total pentru a obține acest echilibru. Din punctul meu de vedere, este inacceptabil să nu avem o persoană într-o funcție importantă care provine din țările care au devenit mai recent membre ale UE. Și evident o persaonă alesă în funcție de conmducere trebuie să se implice pentru Uniune, nu pentru statul membru din care provine, dar întodeauna e important să fie persoane din toate zonele, fiindcă negocierile de orice fel trebuie să țină cont și de o problemă care este importantă”, a spus Iohannis, potrivit Mediafax.

”Nu trebuie să apară noi și noi falii și falia între Est și Vst, care s-a cam atenuat, nu trebuie să se redeschidă bunăoară și pentru acest lucru este nevoie de o echilibrare și din punct de vedere geografic”, a declarat Iohannis, la Bruxelles, chestionat referitor la echilibrul geografic, astfel încât țările din Est să fie reprezentate”.

Vezi si

Aproape 1.000 de cazuri de rujeolă în ultima săptămână în România și un deces

Institutul Naţional de Sănătate Publică a informat marţi că în perioada 1 ianuarie 2023 – …