Thursday , March 28 2024

Moment-cheie pentru justiţie. CCR decide astăzi dacă dezincriminează abuzul în serviciu

CCR

CCR decide în şedinţa de astăzi în legătură cu dezincriminarea abuzului în serviciu, subiectul stârnind reacţii pro şi contra, de la cele 800 de dosare DNA care ar rămâne fără obiect şi până la UNJR care o acuză pe Laura Codruţa Kovesi că face presiuni asupra CCR înainte de hotărâre.
Judecătorul CCR Petre Lăzăroiu a declarat miercuri, înainte de începerea şedinţei Curţii în care se discută dezincriminarea abuzului în serviciu, că nu a simţit nicio presiune din partea nimănui şi că nu ştie dacă se va lua o decizie azi sau pronunţarea se va amâna din nou.
Întrebat dacă declaraţiile publice din ultimele zile în ceea ce priveşte pericolul unei eventuale dezincriminări a abuzului în serviciu a pus presiune pe judecătorii Curţii Constituţionale, Petre Lăzăroiu a afirmat că el nu a simţit vreo presiune. ”Pe mine n-are nicio presiune nimeni şi nu cred că şi pe colegii mei, dar nu cred că asta-i problema. Noi ne vedem de treabă”, a spus Lăzăroiu.
Pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri există 8 sesizări de neconstituţionalitate legate de articolul 297 din Codul Penal şi articolul 13(2) din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, printre semnatarii sesizărilor fiind fosta şefă DIICOT, Alina Bica, Nicuşor Constantinescu şi Gheorghe Bunea Stancu, scrie Mediafax.
Articolul articolul 297 din Codul Penal prevede că ”fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.
Într-una dintre sesizările făcute la Curtea Constituţională de către Adrian Simion, inculpat într-un dosar de corupţie aflat pe rolul Tribunalului Brăila, se arată că “sintagma „vătămare a drepturilor sau intereselor legitime” din cuprinsul dispoziţiilor art.297 Cod penal este lipsită de claritate şi previzibilitate, nepermiţând determinarea exactă a conţinutului constitutiv al infracţiunii de abuz în serviciu, această situaţie contravenind principiului legalităţii incriminării prevăzut la art.1 din codul penal şi art.7 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor”.
Totodată, se mai arată o a doua situaţie care generează confuzie în ceea ce priveşte textul este aceea a laturii subiective cu care se săvârşeşte infracţiunea, fiind “dificil pentru subiectul procesual să îşi dea seama ce este interzis pentru el sau ce pedepseşte legea, câtă vreme conţinutul reglementării este ambiguu”.
Un alt articol contestat este 13(2) din Legea nr.78/2000 care menţionează că ”în cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.
Adrian Simion precizează în sesizarea sa că dispoziţiile din articol „sunt imprecis redactate şi neclare, deoarece legiuitorul nu menţionează dacă folosul necuvenit trebuie să fie unul material sau ideal, dacă obţinerea acestui folos este rodul voinţei infractorului ori poate fi şi întâmplător, dacă în cazul în care o altă persoană este beneficiarul acestui folos între el şi funcţionar trebuie sau nu să existe o legătură”.
Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale spunea într-un interviu televizat, la începutul lunii mai, că în Europa doar 12 ţări mai sancţionează în Europa cu închisoare abuzul în serviciu.
“Avem şi un document întocmit de Comisia de la Veneţia, la cererea Parlamentului European, a Consiliului Europei, nu a UE, pe această temă — reglementarea abuzului de putere, abuzului în serviciu. În toate ţările sunt preocupări în acest domeniu. În Europa, din câte am verificat şi am constatat, mai sunt 12 ţări care sancţionează cu închisoarea abuzul în serviciu, restul nu sancţionează. Adică nu-l sancţionează cu închisoarea. Sunt ţări în care li se interzice să mai poată să ocupe funcţii publice pe o anumită perioadă de timp, dar la noi s-a mers pe această variantă. La noi, din câte ştiu, din timpul comunismului s-a introdus această infracţiune în Codul penal şi acolo a rămas”, a afirmat Augustin Zegrean, la Digi 24.
Procurorul şef al DNA spunea că în condiţiile în care Curtea Constituţională a României va decide dezincriminarea abuzului în serviciu, funcţionarii îşi vor îndeplini atribuţiile după ureche şi nu după lege, precizând că cetăţenii sunt cei care trebuie să îşi facă griji.
“Dacă infracţiunea de abuz în serviciu dispare din legislaţia noastră, funcţionarii îşi vor îndeplini atribuţiile după ureche şi nu după lege. Şi trebuie să ne gândim dacă suntem pregătiţi ca fiecare funcţionar să acţioneze cum îşi doreşte, fără a-l putea investiga. O treime din infracţiunile pentru care noi am întocmit rechizitorii sunt de abuz în serviciu. Eu am studiat practica CCR din 2000 până în prezent. Niciodată CCR nu a interpretat un text din lege. Acesta este atributul unei instanţe de judecată. Orice încercare de a limita competenţele DNA ne îngrijorează dar nu cred că procurorii trebuie să fie îngrijoraţi ci cetăţenii. Sunt cazuri publice în care am arătat prejudicii enorme. Nu poti să vii să spui, ca funcţionar public, că nu ştii ce ai de făcut”, a declarat Laura Codruţa Kovesi.
Ulterior, procurorul şef al DNA şi-a menţinut poziţia şi în presa străină.
“Dacă va fi dezincriminată, nu vom mai putea efectua investigaţii”, a declarat Laura Codruţa Kovesi pentru agenţia The Associated Press în data de 7 iunie.
realitatea.net
 

Vezi si

Supermarketurile nu vor fi închise în week-end. Ciolacu: Rezultă clar că nu e oportun

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, joi, la începutul ședinței de guvern, că supermarketurile nu vor …