Moldova îşi alege preşedintele pentru prima oara prin vot direct, după 20 de ani

reportersite
30 octombrie 2016, 9:56

Este o zi importantă în Republica Moldova, care marchează şi o premieră în ultimele două decenii. Moldovenii merg la urne să-şi aleagă prin vot direct preşedintele pentru prima dată în 20 de ani.

igor dodon - maia sanduŞi moldovenii din România pot vota în 11 secţii, două în Bucureşti şi câte una în mai multe oraşe universitare, printre care Iaşi, Galaţi, Timişoara, Braşov şi Constanţa.

Urnele s-au deschis la ora 7:00 și se vor închide la ora 21:00.

Conform prevederilor constituţionale, modificate prin decizia Curţii Constituţionale din 4 martie 2016, preşedintele se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de patru ani. Alegătorii au de optat între nouă concurenţi electorali, dintre care șase sunt susținuți de către partide politice, iar trei sunt candidaţi independenţi.

Un sfert dintre buletinele de vot au fost tipărite în limba rusă.

Miza acestor alegeri este orientarea ţării către Est sau către Vest. Scrutinul are loc pe fondul unei crize politice şi economice provocate de gigantica fraudă bancară descoperită anul trecut. Diferenţa dintre cei săraci şi cei foarte bogaţi este tot mai vizibilă. Chiar și la Chișinău, oamenilor le este greu să îşi găsească un loc de muncă decent, să aibă acces la servicii de bază sau la o locuinţă.

Context economic dificil este şi motivul pentru care jumătate din populaţie munceşte în străinătate. Situaţia a destrămat familii şi a dus la o statistică îngrijorătoare. În Republica Moldova, un copil din cinci duce dorul mamei sau al tatălui, care se află la muncă peste hotare. Sunt aproape 100 de secții de vot deschise în diaspora. Cele mai multe sunt în Italia – 25, iar în Rusia au fost deschise opt secții, cu trei mai multe decât la precedentele alegeri din Moldova.

Și cei aproximativ 200.000 de cetățeni moldoveni cu drept de vot din Transnistria sunt așteptați să vină să voteze.

Oligarhia moldoveană şi interesele ei obscure au fost printre principalele teme ale campaniei.

„Voi întreprinde toate acțiunile necesare pentru a interzice prin lege unionismul în Republica Moldova. Tot felul de unionism. Și cei care vor să se unească în Est, și în Vest. Noi trebuie să păstrăm statalitatea Republicii Moldova”, spune candidatul socialiștilor, Igor Dodon.

El este favoritul indicat de sondaje. Fost ministru al economiei într-un guvern condus de comunişti, Igor Dodon vorbeşte despre neutralitate, dar promite restabilirea unui parteneriat strategic cu Rusia şi referendum asupra Acordului de Asociere semnat cu UE în 2014. Soluţia sa pentru conflictul transnistrean este transformarea Republicii Moldova în stat federal.

„Aici niciodată nu vor fi soldaţi NATO, tancuri NATO, nu doar ale americanilor, ale oricărui stat”, promite Igor Dodon.

Pe locul al doilea în sondaje este Maia Sandu, fost ministru al educaţiei şi fost economist la Banca Mondială. Este principalul candidat al opoziţiei şi beneficiază de susţinerea lui Andrei Năstase, liderul Platformei Demnitate și Adevăr şi organizatorul protestelor uriaşe de anul trecut în scandalul miliardului de dolari dispărut din bănci. Andrei Năstase şi-a retras candidatura pentru ca Maia Sandu să aibă mai multe şanse să intre în turul al doilea. La nivel declarativ, acesta a fost şi motivul pentru care a ieşit din cursă şi Marian Lupu, candidatul Partidului Democrat.

„Mesajul pe care îl transmit electoratului Partidului Democrat este să sprijine candidatul proeuropean cu şanse rămas în cursă”, a declarat Marian Lupu.

Maia Sandu a respins însă susţinerea Partidului Democrat, catalogând-o drept „un măr otrăvit”. Ea l-a acuzat pe Vladimir Plahotniuc, cel mai puternic și controversat om de afaceri din Republica Moldova, că l-a retras din cursă pe Marian Lupu pentru a-i asigura victoria din primul tur lui Igor Dodon.

„Plahotniuc înţelege foarte bine care sunt planurile mele. Scopul său nu este victoria mea. Scopul său este consolidarea puterii lui. Iar pentru asta, are nevoie de un preşedinte care latră tare, dar nu muşcă: Igor Dodon”, a acuzat Maia Sandu.

De altfel, oligarhii şi interesele lor au fost una dintre principalele teme ale campaniei.

„Pe ultima suta de metri a campaniei electorale s-a observat o schimbare a accentelor, lupta antioligarhică a început să surclaseze elementele geopolitice ale campaniei”, arată analistul politic Anatol Țăranu.

Până acum câteva zile, necunoscuta primului tur de scrutin era cine intră în turul al doilea alături de Igor Dodon. Marian Lupu sau Maia Sandu? După retragerea lui Marian Lupu nu s-au mai realizat sondaje, pentru că nu mai permitea legislația, aşa că rezultatele votului de azi sunt greu de anticipat.

Pentru a fi ales din primul tur de scrutin, un candidat trebuie să întrunească cel puţin jumătate din voturile alegătorilor care vor participa la alegeri. Dacă nici un candidat nu obţine majoritatea absolută se organizează al doilea tur de scrutin, la 13 noiembrie.

Alegerile vor fi declarate valabile dacă la ele vor participa cel puţin 1/3 din numărul cetăţenilor înscrişi în listele electorale.

digi24.ro