Ministrul Justiției propune revocarea procurorului general, Augustin Lazăr. Cele 20 de capete de acuzare

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a prezentat raportul privind evaluarea procurorului general, Augustin Lazăr. După citirea raportulului a concluzionat că cere revocarea lui Augustin Lazăr.

“Actele şi faptele enumerate de netoleraţă demonstrează că activitatea managerială a lui Augustin Lazăr contravine obligaţiei constituţionale şi legale.
Nu se mai poate susţine ocuparea în continuare şi exercitarea funcţiei de conducere din cadrul Ministerului Public.
Gravitatea comportamentelor, a mesajelor publice ale procurorului general a deturnat activitatea Ministerului Public de la rolul său constituţional.
Declanşez procedura de revocare din funcţie a procurorului general”, a concluzionat ministrul Justiţiei.
Raportul, plus propunerea de revocare, vor fi transmise în această seară către Secţia de procurori a CSM pentru studiere şi elaborarea avizului consultativ, precum şi preşedintelui României pentru a decide conform competenţelor legale, a declarat Tudorel Toader.
Cele mai importante declarații ale ministrului Justiției:
– Voi prezenta într-o scurtă declarație de presă raportul privind activitatatea managerială a procurorului general. Raportul e structurat pe 5 capitole. Prima parte se referă la baza juridică, a doua la premisele acestui raport, a treia la evaluarea în sine, a patra concluzii, a cincea propuneri. Raportul are 63 de pagini.
– Temeiul legal se raportează la art. 132 din Constituție.
– Față de cadrul legal, analiza subsumată evaluării se referă la organizarea eficientă a activității, comportamentul, comunicarea, asumarea responsabilităților, aptitudinele manageriale.
– Fac referire la rolul constituțional pe care îl are Ministerul Public: în activitatea judiciară reprezintă interesele generale ale societății, apără ordinea de drept și drepturile și libertățile cetățenilor.
– Vă citez un paragraf dintr-un discurs al procurorului general: Noi, instituția de azi, vom fi esența Minsiterului Public de mâine, care va avea același rol, misiune.
– Partea a doua se referă la etapele instituționale, premergăptoare evaluării.
– Vă aduceți aminte că, în 2017, am făcut o prezentare pe 20 de puncte, dar spuneam că nu e oportună luarea unei măsuri. Spuneam că se impune instituirea unei atente monitorizări. Spuenam că rezultatele negative pe linia acestei raportări pot repune în discuție pe viitor oportunitatea revocării conducătorilor instituțiilor vizate. revenind în 2018, declanșarea și finalizarea procedurii de revocare a procurorului șef al DNA.
– Declanșarea procedurii de evaluare a procurorului general. În august anunțam public intenția. Era un moment în care 16 martie mă aflam în biroul de rector, dădeam un interviu, și spuneam că luni voi cere procedura de desecretizare a unui protocol din 2009. Luni dimineață i-am transmis în scris, am primit a doua zi disponibilitatea procedurii de desecretizare.
– Vreau să subliniez că din 2017 până în august 2018, am înregistrat evoluții pe care le-am considerat de natură de a declanșa procedura de evaluare.
– Evaluarea propriuzi-să: nu din motive de simetrie, evaluarea cuprinde 20 de puncte câte au fost și la procurorul șef al DNA. Puteau să fie și mai multe.
– Primul lucru pe care aș vrea să-l subliniez, faptul că procurorul general a susținut vehement lipsa unui temei legal pentru evaluarea procurorului șef de la DNA. A avansat ideea unui conflict între procurori și ministru pentru a încerca să împiedice evaluarea procurorului șef al DNA. procurorul General nu a dispus nicio măsură de verificare a celor apărute în spațiul public.
– Procurorul general contesta temeiul legal pentru evaluarea procurorului șef al DNA.
– Întrebarea era de ce se împotrivea evaluării? Cred că voia să preîntâmpine o eventuală evaluare a domniei sale. Procedând la evaluarea sa ne punem cel puțin două semne de întrebare. Primul se referă chiar la legalitatea numirii sale în această înaltă demnitate. 17 februarie 2016, MJ declansa procedura de selectare a candidatului. Criteriile și condițiile prevedeau printre altele și calificativul foarte bine la ultima evaluare. 15 martie 2016 se înregistrează candidatura, 21 aprilie, sectia de procurori de la CSM avuzează favorabil.
– Lipsea o piesă din dosar, calificativul de la ultima evaluare.
– Am transmis pe 19 septembrie 2018 la CSM solicitarea de a ne pune la dispoziție rapoartele de evaluare. Ni se răspunde: prezentul raport de evaluare a fost întocmit astăzi 21 aprilie 2016. La acea dată președintele a semnat numirea deși nu exista în dosar documentul. Ministrul Justiției de la aceadată a făcut propunerea de numire cu nerespectarea criteriilor legale. La data respectivă, președintele nu a verificat regularitatea procedurii.
– Din documentele pe care le avem nu putem trage concluzia cu certitudine de ce ministrul Justiției a transmis propunerea fără ca dosarul să fie complet, președintele a semnat fără verificarea legalității, nu credem că are vreo legătură numirea fără toate documentele cu un document în care apare o soluție de clasare referitaore la președintele României în funcție.
– Evaluarea 2014-2016: cel evaluat a luat cunosștință de evaluare pe data de 20 septembrie 2018, înainte ca răspunsul în scris să fie remis de CSM Minsiterului Justiției.
– Al treilea punct pe care l-am reținut: faptele reținute în sarcina procurorului sef DNA sunt în aceeași măsură imputabile procurorului general.
– Nu numai că procurorul general nu a luat nicio măsură, dar prin declarații publice a aprobat activitatea DNA. Este evident necesar să verifici cele apărute în spațiul public sunt adevărate.
– În al patrulea rând: ignorarea situațiilor de criză.
– S-a vorbit, se vorbește faptul că multe cauze sunt soluționate după împlinirea termenului de prescripție. Aceste fapte sunt extrem de grave.
– Aș mai da un exemplu: trei conflicte juridice de natură constituționale generate de procurorul general.
– Al 5-lea punct: Inspecția Judiciară a întocmit un raport privind activitatea managerială la DNA. A ajuns la secția de procurori la CSM se referea la deficiențe de ordin managerial. Ce face secția de procurori: îl aprobă după ce extrage pasaje din raportul Inspecției Judiciare.
– Ce ne spune procurorul general: să avem încredere în secția de procurori că va da o soluție temeinică
– Al șaselea punct: am reținut discursuri publice cu caracter politic, acuzații fără precedent la adresa autorităților statului, ale puterii legislative, executive.
– Al 7-lea rând: practicarea și încurajarea unor compotamente . Sintaga cu plăcere folosită când spunea niște inculpați de rang înalt.
– Există legislații penale din Europa care sancționează inclusiv penal fapta de a-i spune cuiva că a fost condamnat cândva.
– Dacă cineva spunea niște penali, procurorul niște inculpați de rang înalt.
– Al 8-ea randAbdicarea de la garanții constituționale: prezumția de nevinovăție
– În al 9-lea rând: Contestarea deciziilor CCR, în sensul nerespectării.
– În al 10-le rând: neîndeplinirea obiectivelor asumate prin proiectul de management. Scrie că va lua măsurile pentru reducerea delegărilor, în realitate, dacă ne uităm pe statistică, constatăm contrariul. În mandatul său a crescut numărul delegărilor.
– În al 11 rând: neîndeplinirea obiectivelor asumate prin proiectul de management, scăderea operativității în activitatea Ministerului Public.
– În al 12-lea rând: neîndeplinirea obligațiilor legale în îndeplinirea politicii penale.
– În al 13-lea rând: contestarea legilor justiției, ulterior controlului de constituționalitate.
– În al 14-lea rând: critica hotărârilor judecătorești și a judecătorilor.
– 15: o dublă măsură, tergiversarea procedurilor. Eu am propus ca ministru, procurorii șefi DNA și DIICOT. Când să o audiem pe dna Florea, procurorul general a făcut o sesizare cu o zi înainte și a zis că trebuie să vedem profilul etic al candidatei care are o sesizare
– În al 16-lea rând: 10 august 2018, protestul din Piața Victoriei cu acele evenimente și se deschide un dosar. Dosarul e la Tribunal, după care urcă la Parcehetul General. exista un ordin care spunea că dacă ei un dosar nu poți să iei și un procuror. Doi-trei procurori au fost mutați contrar ordinului care îi interzicea. La câteva zile ulterioare delegării, procurorul își anulează propriul ordin. Probabil a fost din nebăgare de seamă.
– 18: ajungem la protocoale. Protocolul din 2016 abrogă protocolul din 2009. Încălcarea legii prin semnarea unor protocoale, crearea unor premise pentru o justiție paralelă.
– Punctul 19 se referă la faptul de ascundere a adevărului privind respectivele protocoale.
– 20: Am trecut tot legat de protocoale, inadvertența în discursul public. A fost un gest de sfidare, după părerea mea.
– Concluzia generală este aceea a necesității de revenire la normalitate: cunoasterea si respectarea competențelor constituționale, legale și o interpretare și aplicare a legii în baza principiului loialității constituționale.
– Loaialitatea e definită, dezvoltată foarte frumos printr-o bogată jurisprudență a CCR. Mai există o concluzie aceea de a rămâne în limitele competenție, loailității și a bunei cuviințe. Prin urmare, considerăm că actele și faptele enumerate, de netolerat, demonstrează că activitatea contravine obligațiilor constitușionale. Nu se mai poate sustine exercitarea fucnției de conducere din cadrul Minsiterului Public. Prin managementul realizat a deturnat activitatea Ministerului Public.
– Pentru aceste acte și fapte, declanșez procedura de revocare.
Surse: HotNews, Digi24