Friday , March 29 2024

La Stejarul lui Ștefan cel Mare, „altarul memorial” din Codrii Cosminului, au fost comemorați de românii nord-bucovineni eroii care s-au jertfit cu 524 de ani în urmă

De câteva decenii la Stejarul secular al lui Ştefan cel Mare din Codrii Cosminului – simbol al eroismului românesc, al celui mai înalt curaj şi a celei mai alese virtuţi – a fost reluată tradiția ca în a doua zi de Paşti să fie organizat un eveniment de comemorare a eroilor care s-au jertfit în bătălia de la 1497. Presa cernăuțeană de limbă română relatează că la locul acela ce „respiră româneşte sub picioare”, „sfinţit de urmele lui Ştefan cel Mare”, „în fața stejarului viguros unde își regăseau demnitatea și credința odinioară românii dezmoşteniţi de moşie” au venit și în acest an zeci de români din nordul Bucovinei.

Slujbă la crucea din Codrii Cosminului pentru eroii care s-au jertfit la 1497 – foto BucPress

Anul acesta, la Stejarul lângă care s-a ridicat o cruce în amintirea bătăliei de la 1497, s-a adunat mai puţină lume ca de obicei, se arată în publicația cernăuțeană „Libertatea cuvântului”, precizându-se însă că este al doilea Paști marcat „în  regim de carantină”. „Frumoasa tradiţie nu a fost uitată şi nici nu poate fi uitată, cu atât mai mult că la manifestarea cu profunde semnificaţii spirituale participă copii şi tineri – viitorul acestui neam înfrăţit cu codrul şi doina”, se arată în Libertatea cuvântului.

Stejarul lui Ștefan cel Mare din Codrii Cosminului  – foto Libertatea cuvântului

Tradiţional, după cum se arată în „Zorile Bucovinei”, sărbătoarea Paştelui vine la românii din Ţara de Sus a Moldovei cu o frumoasă tradiţie ca românii de pe acest picior de plai mioritic să se adune la simbolicul Stejar al lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din Codrii Cosminului. Stejarul este văzut ca un „templu pitoresc făurit de puterea divină, unde chiar în cele mai crunte timpuri de prigoană a credinței, românii de pe meleagurile cernăuțene se strângeau câte doi-trei să-și pomenească strămoșii și să cinstească gloria apusă a arcașilor lui Ștefan”, după cum arată agenția media cernăuțeană BucPress.

Stejarul lui Ștefan cel Mare din Codrii Cosminului  – foto Zorile Bucovinei

Anul acesta, la 524 de ani de la ultima şi una din cele mai victorioase bătălii ale lui Ștefan cel Mare și anume înfrângerea numeroasei oști a craiului polon Ioan Albert, preacucernicul părinte Ioan Gorda, protopopul de Adâncata (Hliboca, denumirea ucrainizată – n.r.) și preotul Dumitru Tocar, parohul Bisericii „Sfinţii Petru şi Pavel” din Hruşăuţi, au pomenit pe eroii căzuți pentru patria străbună printr-un serviciu divin. Totodată, au omagiat pe cel care a fost apărătorul tuturor creştinilor și care forțat de împrejurări politice nefaste ale acelor vremuri a trebuit să se apere și de alți conducători creștini. Deși bătălia a avut loc la 27 octombrie 1497, pomenirea celor care s-au jertfit atunci pentru țară are loc în a doua zi de Paști, conform unei tradiții creștine privind pomenirea morților care este respectată în numeroase localități românești (în unele localități chiar în noaptea de Înviere sau în prima zi de Paști). Potrivit publicației cernăuțene „Zorile Bucovinei”, în memoria arcașilor și răzeșilor moldoveni, care și-au sacrificat propria viață, apărând credința neamului și vetrele noastre străbune au înălțat rugăciuni Corul „Dragoş Vodă” precum și corurile bisericeşti din Hruşăuţi şi Voloca și tot acestea au omagiat prin cântări pe Ștefan cel Mare.

Stejarul lui Ștefan cel Mare din Codrii Cosminului – foto Libertatea cuvântului

Cuvântul preotului a fost susţinut cu evlavioase evocări de Aurica Bojescu (Centrul Bucovinean Independent de Cercetări Actuale), Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română „Mihai Eminescu”, Cernăuţi, Adrian Medvedi, secţia raională de cultură Herţa. Conform precizărilor agenției media cernăuțene BucPress, liderii asociațiilor românești din nordul Bucovinei au adresat mesaje de felicitare cu prilejul luminoaselor sărbători de Paști românilor din Bucovina și din întreaga lume, dar au și abordat diverse probleme cu care se confruntă comunitatea românească din Ucraina – învățământul în limba maternă în școlile din Ucraina, credința strămoșească, aspecte socio-culturale.

Până la 1990 românii nord-bucovineni nu aveau alt loc de închinare și evocare a lui Ștefan cel Mare și Sfânt decât în codru, la Stejar – un veritabil „altar memorial” – iar când ajungeau acolo înălțau cântări evlavioase, se rugau ori mai schimbau o vorbă. Oameni în vârstă, instruiți la școala sovietică, spuneau că acolo, la Stejar, au primit primele lecții de istorie a neamului românesc. Conform unui articol publicat de BucPress sub semnătura Mariei Toacă, de fapt în Codrii Cosminului au fost patru falnici stejari, rămânând numai unul (datorită curajoșilor români care au stat de pază să nu cadă pradă securii puterii de ocupație sovietică), cu o tulpină monumentală, încoronată de câteva crengi bătrâne în vârf. (D.P.)

Vezi si

Horia Constantinescu a demisionat din funcţia de preşedinte ANPC pentru a candida la Primăria Constanţa

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Horia Constantinescu, renunţă la funcţie după ce a devenit …