Klaus Iohannis, la CSM: Nu vă lăsați INTIMIDAŢI, nu vă lăsați PRADĂ influențelor politice sau amenințărilor!

Preşedintele Klaus Iohannis a prezidat, marţi, şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii, în care va fi aleasă noua conducere a CSM şi va fi prezentat Raportul de activitate al instituţiei pe 2014. În faţa magistraţilor, Iohannis a spus că instituţiile nu trebuie identificate cu imaginea liderului de la un moment dat şi le-a cerut să nu se lase intimidați sau să se lase pradă influențelor politice ori amenințărilor. Mai mult, şeful statului a arătat că unul din obiectivele majore ale sistemului judiciar trebuie să fie ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), iar România să fie evaluată cu obiectivitatea pe care o merită.
Klaus Iohannis a declarat, în plenul CSM, că participarea sa la prima şedinţă a CSM este “un moment special” pentru el.
“Sunt totodată bucuros să vă întâlnesc, acum, la începutul carierei mele prezidențiale, când beneficiez de multă simpatie și de mai puțină dezaprobare, deși sunt conștient că lucrurile se pot schimba uneori. Dar aici, între dumneavoastră, între magistrați, nivelul de neutralitate este mult mai ridicat chiar și la început, ceea ce îmi dă un sentiment de încredere”, a spus Iohannis.
Iohannis a arătat că, în calitate de președinte, este obligația sa constituțională să asigure Justiției cadrul normativ de funcționare, să apere independența sistemului judiciar, să exprime așteptările, dar și să atragă atenția asupra unor probleme restante ori nerezolvate.
“Sistemul de justiție nu este ceva abstract, ci este compus din oameni și trasăturile personale ale acestora, iar abilitățile lor sunt esențiale pentru buna funcționare a sistemului. De aceea, dintre toate mijloacele prin care se realizează consolidarea sistemului judiciar, promovarea unor judecători și procurori, pe criterii ce țin exclusiv de competență profesională, experiență managerială și integritate, reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente.
În același timp, trebuie să știm că niciun cadru normativ și nicio garanție încredințată de o altă putere a statului nu pot asigura independența personală a unui magistrat, dacă acesta nu își însușește și nu aplică ideea de independență. Cu alte cuvinte, un magistrat este atât de independent cât alege el să fie. Este, însă, rolul și responsabilitatea mea să mă asigur că Justiția va beneficia de liderii potriviți, acolo unde numirile imi revin în competență”, a arătat şeful statului.
Iohannis a adăugat că instituțiile nu trebuie personalizate, identificate cu imaginea liderului de la un moment dat: “Instituțiile nu „aparțin” conducătorilor. Doar așa ne putem feri de derapaje și manipulări, de situații periculoase și nedemocratice. Așadar, instituțiile trebuie consolidate și apărate în ansamblu, și aici mă refer la toate cele trei componente ale Ministerul Public: Parchetul general, DNA și DIICOT.”
Pe de altă parte, Iohannis a precizat că, în perspectiva regindirii institutionale a legii sigurantei nationale si a legii CSAT, e util “sa vedem daca intre membrii CSAT nu trebuie sa se numere si Procurorul General”.
“De asemenea, din același punct de vedere al consolidării sistemului judiciar, opinez că, în perspectiva regândirii și modernizării arhitecturii instituționale a legilor siguranței naționale și a legii CSAT, este util să luăm în discuție dacă nu cumva între membrii CSAT ar trebui să se regăsească și procurorul general, nu o persoană anume, ci instituția procurorului general.
De asemenea, cred că CSM, Înalta Curte și Parchetul General ar trebui să poată avea inițiativă legislativă pentru că reprezintă instituțiile de aplicare a legii, respectiv de guvernare a justiției”, a precizat preşedintele.
Preşedintele a mai arătat că este “de dorit ca CSM si Inspectia Judiciara sa ia atitutine oricand apar scurgeri nepermise de informatii in presa din dosarele penale” şi le-a cerut magistraţilor să continue să apare independenţa şi onoarea colegilor lui.
“Justiția se face cu respectarea tuturor drepturilor și libertăților civile, inclusiv a prezumției de nevinovăție și a dreptului la imagine. Din acest punct de vedere, este de dorit ca CSM-ul și Inspecția Judiciară să ia atitudine, potrivit atribuțiilor legale, la modul cel mai serios ori de câte ori apar scurgeri nepermise de informații în presă, din dosarele penale aflate în curs de instrumentare. De asemenea, este fundamental ca mijloacele de investigare să fie folosite în condiții de deplină concordanță cu Constituția și cu reglementările internaționale și doar sub controlul unui magistrat judecător. (…)
Așa cum am văzut cu toții, unii politicieni nu s-au ferit să atace independența justiției. Luând în considerare aceste antecedente, ca și misiunea dumneavoastră conferită de lege, de garant al independenței justiției, trebuie să dovediți în continuare că știți să apărați reputația, onoarea și independența colegilor și a sistemului în ansamblul său. Așadar, CSM trebuie să aibă reacții rapide și să sancționeze imediat orice atacuri, ingerințe, derapaje și imixtiuni în justiție, indiferent dacă este vorba despre demnitari de cel mai înalt rang sau despre, de exemplu, un consilier comunal”, a declarat şeful statului.
“Cred că este necesar, de asemenea, să sublinez că, atât în Constițutie, cât și în legile organice ale Justiției, scrie foarte clar că Justiția se înfăptuiește în numele legii. Adică, nu în numele vreunei divinități sau a vreunei persoane, entități ori stări de lucruri. De asemenea, atât în materie civilă, cât și penală, actul de justiție trebuie îndeplinit într-un termen rezonabil, în mod unitar și cu garantarea tuturor drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.
Fiecare din puterile statului, precum și fiecare actor instituțional trebuie să se limiteze la cadrul normativ care îi este trasat prin Constituție și prin legile statutare într-un stat laic și nu religios, civil și nu militar. Doar astfel România va demonstra că este o democrație consolidată și puternică. În fapt, toate acestea reprezintă o Românie a normalității”, a adăugat iohannis.
Preşedintele a mai arătat că 2015 este al 8-lea an in care Romania e sub MCV: “De-a lungul timpului, acesta nu a fost o sperietoare, ci un instrument util, rezultat din parteneriatul cu Uniunea Europeană. (…) Au fost opt ani în care sistemul judiciar din România a înregistrat progrese majore în consolidarea statului de drept, sub această «umbrelă« instituțională. În ultimii ani însă, rapoartele MCV au constatat progrese importante realizate de aproape toate instituțiile din justiție și, de aceea, cred că este timpul pentru o schimbare. Astăzi, aici, în fața dumneavoastră, declar cu responsabilitate că a venit momentul, la opt ani de la instituirea MCV-ului, ca România să fie evaluată cu obiectivitatea pe care o merită și să se constate că acele condiționalități, sub rezerva îndeplinirii cărora am devenit stat membru, au fost îndeplinite.