Iohannis a retrimis la Parlament una dintre Legile Justitiei: Unele prevederi diminueaza garantia independentei procurorilor

Presedintele Klaus Iohannis a trimis vineri Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara.

Actul legislativ vizeaza interventii de substanta ale unuia dintre cele mai importante acte normative ce reglementeaza activitatea autoritatii judecatoresti, se arata in documentul Administratiei Prezidentiale.
Astfel, presedintele reclama ca unele dintre dispozitii sunt “neclare, lipsite de coerenta si previzibilitate, putand afecta exigentele constitutionale si standardele europene si internationale in materie de independenta si buna functionare a sistemului judiciar, motiv pentru care se impune reexaminarea acestora de catre Parlament”.
Presedintele Klaus Iohannis aminteste, in cererea de reexaminare, ca unele prevederi introduse de legiuitor ar putea afecta functionarea independenta a procurorilor.
– Astfel, art. I pct. 35 transfera competenta de solutionare a contestatiilor referitoare la interventia procurorilor ierarhic superiori in activitatea procurorilor de caz de la plenul CSM la Sectia pentru procurori a acestuia.
In plus, se introduce posibilitatea infirmarii solutiilor date de catre procurorul ierarhic superior nu doar pentru nelegalitate, ci si pentru netemeinicie.
Potrivit art. 132 alin. (1) din Constitutie referitor la statutul procurorilor, “Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea Ministrului Justitiei”, arata Iohannis.
“Prin transferarea competentei de solutionare a contestatiilor referitoare la interventia procurorilor ierarhic superiori in activitatea procurorilor de caz, de la Plenul CSM (format nu doar din membri alesi ai corpului magistratilor, ci si din membri de drept sau din reprezentanti ai societatii civile) la Sectia pentru procurori a CSM se diminueaza o garantie pentru functionarea independenta a procurorilor, altfel spus “pentru exercitarea functiilor lor la adapost de orice influenta nedorita”, este analiza pe care presedintia o face.
– Totodata, presedintele reclama introducerea avizului conform al Sectiei pentru procurori a CSM in ceea ce priveste revocarea procurorilor numiti in cadrul DNA, in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei sau in cazul aplicarii unei sanctiuni disciplinare.
– O alta prevedere problematica este aceea privind “configuratia salii de judecata”.
“Principiul egalitatii de arme este o componenta a dreptului la un proces echitabil consacrat prin art. 21 alin. (3) din Constitutie si art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, dar acesta nu se refera la pozitiile fizice pe care judecatorii, procurorii, avocatii, partile si ceilalti participanti la procedurile judiciare le ocupa in salile de judecata, ci la justul echilibru procedural intre parti, care trebuie sa existe atat in procesele civile, cat si in cele penale”, arata Administratia Prezidentiala.
In opinia Administratiei Prezidentiale, formularea introdusa de legiuitor “este neclara si imprecisa, neputandu-se deduce in ce masura asezarea participantilor la proces in sala de judecata influenteaza posibilitatea partilor de a-si prezenta cauza sau probele si nici configuratia potrivita care ar asigura respectarea principiului egalitatii de arme, contrar exigentelor constitutionale de calitate a legii”.
– O alta prevedere pentru care presedintele Klaus Iohannis cere reexaminarea este cea privind termenul in care hotararile judecatoresti trebuie redactate.
Astfel, art. I pct. 5 introduce un nou alineat la art. 16 din Legea nr. 304/2004, respectiv alin. (3), cu urmatorul cuprins: “Hotararile judecatoresti trebuie redactate in termen de cel mult 30 de zile de la data pronuntarii. In cazuri temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu cate 30 de zile, de cel mult doua ori”.
In Decizia nr. 33/2018, par. 107-108, aminteste presedintele, Curtea Constitutionala a retinut ca sintagma “cazuri temeinic motivate” nu este una imprevizibila, iar prelungirea termenului de redactare cu cel mult 60 de zile nu este de natura sa afecteze solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil.
Cu toate acestea, atat Codul de Procedura Penala (art. 406 alin. 1), cat si Codul de Procedura Civila (art. 426 alin. 5) precizeaza ca hotararea se redacteaza in cel mult 30 de zile de la pronuntare.
“Stabilirea unui termen maximal de 90 de zile in care hotararile judecatoresti pot fi redactate nu tine cont de criterii obiective precum complexitatea deosebita a unor cauze sau volumul de activitate al instantei.
Astfel, se creeaza riscul ca in cazurile temeinic motivate, judecatorii sa nu fie in masura sa redacteze aceste hotarari in termenul prevazut de lege, consecinta directa fiind reducerea calitatii motivarilor”, spune presedintele.
– Art. I pct. 11 din legea transmisa la promulgare stabileste ca atat propunerile privind judecatorii care fac parte din comisiile de concurs pentru promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, cat si propunerile privind numirea, promovarea, transferul, suspendarea si incetarea din functie a magistratilor-asistenti se inainteaza Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) si nu plenului acestuia.
Aceasta prevedere contravine art. 125 alin. (2) din Constitutie, care stabileste ca “propunerile de numire, precum si promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor sunt de competenta Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile legii sale organice.”
“Asadar, legiuitorul constituant a prevazut competenta CSM in componenta sa plenara, doar conditiile fiind cele stabilite prin legea sa organica”, arata presedintele.
ziare.com