Învierea Domnului – o zi de bucurie, pace și speranță

Scrisoarea pastorală de Paști a PS Iosif Păuleț

În seara aceleiași zile, prima a săptămânii, deși ușile locului în care erau discipolii, de frica iudeilor, erau încuiate, a venit Isus, a stat în mijlocul lor și le-a zis: “Pace vouă!” (In 20,19)

Sfințiile voastre, dragi persoane consacrate, iubiți credincioși,

Am ales ca moto al acestei scrisori pastorale un pasaj din Evanghelia după sfântul Ioan, care ilustrează în mare măsură realitatea pe care noi, creștinii, o trăim în această perioadă. Asemenea discipolilor Domnului din acest pasaj biblic, și noi ne vedem nevoiți, în aceste timpuri, să rămânem în case, cu “ușile încuiate”. Cine dintre noi și-ar fi putut imagina anul trecut, de sărbătoarea Învierii Domnului, că anul acesta vom avea un Paște cum n-a mai fost niciodată? Teama de a fi afectați de acest virus și preocuparea de a nu-l transmite altora ne pun în condiția inconfortabilă și nefericită de a menține unii față de alții o circumspectă distanțare. La această povară a separării dintre noi se adaugă o alta: aceea de a nu putea participa la celebrările care se desfășoară în bisericile noastre dragi. Orice creștin adevărat resimte în adâncul sufletului durerea de a nu putea frecventa “casa Domnului”. Sufletul creștin trăiește în acest timp mâhnirea psalmistului, care se plânge că este constrâns, cel puțin pentru moment, să rămână departe de templu: “E mâhnit în mine sufletul, de aceea, îmi amintesc de tine din țara Iordanului și din Hermon, de pe Muntele Misar” (Ps 42,7). Când se va sfârși oare această chinuitoare despărțire?

Iubiți frați și surori,

În ciuda situației delicate pe care o traversăm, acum este Paștele, este Învierea, iar Domnul vrea să vină la noi. Cine oare îl va putea împiedica? În pasajul evanghelic despre care aminteam la început am putut observa că, “deși ușile locului în care se aflau discipolii erau încuiate, Isus a venit în mijlocul lor și le-a zis: «Pace vouă!»” (In 20,19). Același Isus, “cel care a fost mort și este viu” (Ap 2,8), care a apărut în mijlocul ucenicilor săi, vrea să vină și în casele noastre de sărbătoarea acestui Paște, chiar dacă ușile caselor noastre rămân încă pentru o vreme “ferecate”. Mesajul sfânt și eliberator al învierii vrea să ajungă la fiecare dintre noi, iar lumina ei lină vrea să inunde casele și, mai ales, inimile noastre. Așadar, să-l primim cu încredere pe Cristos cel viu în casele și în inimile noastre.

Vă invit pe toți să aprindeți o lumânare în noaptea de Paște, dar și pe durata întregii octave Pascale. Să aveți alături și Sfânta Scriptură! Acea lumină aprinsă în casele voastre, la vremea când episcopul și preoții vor celebra liturghiile în biserici, vă va face să simțiți că Isus cel înviat este prezent și în casa voastră și, mai ales, în inima voastră. El este “lumina care strălucește în loc întunecos, până când se va lumina de ziuă și va răsări luceafărul de dimineață în inimile voastre” (2Pt 1,19).

Această sfântă solemnitate a Paștelui ne aduce și o altă fericită certitudine. Așa cum Cristos a învins moartea și răul, și noi, la rândul nostru, prin el și împreună cu el, vom învinge greutățile prin care trecem în aceste vremuri. Fiți siguri, această criză va trece, iar Biserica va ieși din nou la lumină! Asemenea Mântuitorului care a rămas trei zile în mormânt, la fel și noi suntem constrânși să rămânem o vreme în perimetrul locuințelor noastre, dar vom ieși în curând din nou la lumină. Aceeași încredere o avea și psalmistul de care aminteam înainte. Deși era copleșit de o tulburătoare neliniște, păstra vie în sufletul lui acea tensiune înnăscută spre Dumnezeu și speranța de a-l regăsi în templu. De aceea, putea exclama și ne invită și pe noi să rostim aceleași cuvinte: “Încrede-te în Dumnezeu, căci iarăși îl voi lăuda pe el, care este mântuirea mea și Dumnezeul meu” (Ps 42,7).

Iubiți frați și surori,

Chiar dacă ne aflăm temporar în condiția incomodă de a rămâne acasă, noi nu suntem “întristați precum ceilalți, care nu au speranță” (1Tes 4,13), ci continuăm să ne comportăm ca niște creștini autentici, ca oameni ai speranței și ai bucuriei. Să fim, așadar, martori neșovăielnici ai Celui Înviat! În aceste momente, mărturia noastră trebuie să se exprime printr-un acut simț de răspundere pentru viața celorlalți și pentru viața proprie și, mai ales, prin solidaritate trupească și sufletească cu cei ce trec prin momente grele de încercare. Vă invit ca, asemenea creștinilor de la începuturi, care erau animați de puterea și bucuria Duhului Sfânt, să fim și noi toți o inimă și un suflet (cf. Fap 2,42-45). Fie ca această distanțare, conștient asumată, să ne apropie mai mult unii de alții! Contactați-i pe cei dragi, prin mijloacele de comunicare moderne, și salutați-i cu minunatele cuvinte: “Cristos a înviat!” Fiți mesageri ai învierii și ai speranței!

În sfârșit, vă invit să ne îndreptăm gândul spre mesajul pe care Domnul înviat îl transmite discipolilor care stăteau cu ușile încuiate. Domnul “a venit, a stat în mijlocul lor și le-a zis: «Pace vouă!»” (In 20,19). Acesta este mesajul de care avem acum cea mai mare nevoie, mai ales în contextul în care panica pune stăpânire pe foarte mulți oameni. Primul lucru de care ar trebui să ne temem este chiar “frica”. Păstrați-vă calmul și pacea interioară! Adoptați o atitudine pozitivă! Vegheați ca, în sufletele și mințile voastre, să pătrundă doar gânduri și lucruri frumoase! Iar cel mai frumos dintre toate gândurile este gândul la Dumnezeu. Nu vă lăsați copleșiți de mesajele care vă inspiră agitație și spaimă! Păstrați-vă luciditatea! Aceasta este atitudinea cea mai înțeleaptă în astfel de momente. Aceasta este înțelepciunea creștinului adevărat care crede în Dumnezeu și înțelege că destinul lumii se află în mâinile Domnului. Chiar și atunci când oamenii dau lucrurilor un curs nefericit, Dumnezeu este capabil să “îndrepte toate spre binele celor care îl iubesc” (Rom 8,28). Așadar, aveți încredere! Domnul Cristos a învins moartea și ne-a redat speranța vieții. Intonați în familiile voastre cântarea de Paște: “Cristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le!” Cu Cristos vom învinge toate. Bucuria Paștelui să fie în casele voastre și în inimile voastre în orice timp!

Cristos a înviat!

Iași, 6 aprilie 2020

Iosif PĂULEȚ

episcop de Iași