Instanţa obligă Parchetul General să redeschidă ancheta în dosarul de kompromat al Emiliei Şercan

Jurnalista Emilia Şercan a anunţat luni că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a admis în parte o plângere şi a dispus ca Parchetul General să redeschisă dosarul în care l-a acuzat pe fostul ministru de Interne Lucian Bode de favorizarea infractorului, abuz în serviciu şi omisiunea sesizării în dosarul de kompromat, relatează Agerpres.

“Admite plângerea formulată de petenta Şercan Emilia împotriva ordonanţei de clasare nr. 2822/P/2022 din data de 01.02.2023, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică, menţinută prin ordonanţa nr. 106/II/2/2023 din data de 26.04.2023 a procurorului-şef al aceleiaşi secţii din cadrul parchetului şi desfiinţează în parte ordonanţa atacată, respectiv numai în ceea ce priveşte soluţia de clasare a cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunii de favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. 1 Cod penal. În temeiul art. 341 alin. 6 lit. b din Cpp, trimite cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de favorizarea făptuitorului. Definitivă”, se arată în decizia Instanţei supreme.

“O primă victorie în instanţă în dosarul de kompromat! Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, astăzi, să admită, în parte, plângerea prin care am contestat soluţia de clasare a dosarului în care l-am acuzat pe fostul ministru de Interne Lucian Bode de favorizarea infractorului, abuz în serviciu şi omisiunea sesizării în dosarul de kompromat. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a desfiinţat în parte ordonanţa de clasare şi mi-a admis plângerea în ceea ce priveşte clasarea infracţiunii de favorizarea făptuitorului şi a decis trimiterea cauzei la procuror, pentru a completa urmărirea penală. Aşadar, un judecător de la Înalta Curte a constatat că plângerea mea de favorizare a infractorului a fost îndreptăţită şi că în legătură cu această plângere nu s-au făcut acte de urmărire penală corespunzătoare. A constatat, aşadar, exact ceea ce am reclamat în tot acest timp: că se încearcă îngroparea dosarului fără să fie făcută o minimă cercetare”, susţine Emilia Şercan, într-un mesaj pe Facebook.

Ea precizează că dosarul a fost instrumentat de procurorul Mihai Hondor de la Secţia de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului General, care l-a clasat după ce a audiat-o doar pe ea şi pe Lucian Bode, fără să mai facă niciun alt act de urmărire penală.

“În plângerea mea am arătat cum, după ce i-am reclamat ministrului de Interne că o probă pe care am dat-o Poliţiei a fost scursă dintr-un dosar penal şi publicată pe site-ul infractorului Cristian Rizea, două ore mai târziu a fost publicat un text clonă cu cel de pe site-ul lui Rizea pe un alt site, intitulat patrianoastra[.]com. Acest articol a fost antedatat pentru a crea impresia că a fost publicat cu circa cinci ore înainte ca eu să fi dat proba Poliţiei. Prin închiderea dosarului anul trecut, în februarie, Parchetul General a încercat muşamalizarea efectivă a dosarului, decizia, aşa cum am mai spus, fiind una mai degrabă politică”, mai spune jurnalista, care acuză Parchetul General că a încercat să-l protejeze pe Lucian Bode.

Emilia Şercan a reclamat la Parchetul General că, în anul 2022, la o lună după ce a dezvăluit că Nicolae Ciucă, pe atunci prim-ministru al României, şi-a plagiat teza de doctorat, a descoperit că fotografii personale făcute în casa ei, în urmă cu 20 de ani, i-au fost sustrase şi încărcate pe zeci de site-uri pentru adulţi. O probă pe care Şercan a dat-o Poliţiei pentru a se investiga furtul fotografiilor şi violarea vieţii private a fost publicată online, la 40 de minute după ce a părăsit secţia de Poliţie, iar ulterior a fost preluată şi distribuită pe zeci de site-uri. AGERPRES