Guvernul şi-a asumat răspunderea pe Legea Educaţiei

După ce premierul Emil Boc a prezentat Legea Educaţiei în plenul reunit al celor două Camere, deputatul PNL Eugen Nicolăescu a anunţat că liberalii intenţionează să depună încă o moţiune de cenzură.
Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Ioan Oltean (PDL), preşedinte de şedinţă al plenurilor reunite de joi, a supus votului aprobarea ordinii de zi cu asumarea răspunderii. Anterior, reprezentanţii Opoziţiei au cerut verificarea cvorumului, în condiţiile în care ar fi fost nevoie de prezenţa majorităţii parlamentarilor pentru acest lucru. Potrivit NewsIn, Oltean a respins această argumentaţie invocând articolul 8 din Regulamentul şedinţelor comune care stipulează că proiectul ordinii de zi este supus aprobării Parlamentului prin votul deschis al jumătate plus unu din deputaţii şi senatorii prezenţi, coroborat cu articolul care prevede că preşedintele de şedinţă dispune verificarea cvorumului, dacă apreciază că este necesar. “Apreciez că nu este necesar”, a spus Oltean.
Proiectul ordinii de zi a fost votat, astfel, de toţi parlamentarii prezenţi, cu o singură excepţie, un vot contra. La momentul votului, parlamentarii Opoziţiei părăsiseră deja sala. Opoziţia a decis să nu participe la şedinţa de asumare a răspunderii pe Legea Educaţiei întrucât legea nu ar întruni criteriile pentru asumare şi nu s-a respectat nici procedura la dezbatere din Parlament.
După ce, miercuri, Guvernul a ţinut piept moţiunii de cenzură iniţiată de Opoziţie, miniştrii Cabinetului Boc  au dezbătut 1.000 de amendamente în numai cinci ore. Adică 3 amendamente pe minut.
Cele mai importante schimbări ale noului proiect legislativ vizează conducerea universităţilor şi a şcolilor. Dacă, în proiectul iniţial, era stabilit ca rectorii să fie desemnaţi prin concurs, în noul proiect instituţiile de învăţământ superior primesc libertatea de a opta între două modele distincte: alegerea rectorilor prin scrutin universal sau după modelul corporatist.
Guvernul ar fi modificat şi partea referitoare la incompatibilităţile directorilor de şcoli. Astfel că, dacă iniţial li se interzicea să fie membrii de partid, în noul proiect nu li se va permite să deţină funcţii de preşedinte sau vicepreşedinte în filialele formaţiunilor politice.
O altă modificare se referă la “clanurile universitare”. Astfel că rudele până la gradul III nu vor mai putea să deţină funcţii de conducere în cadrul aceleiaşi universităţi, proiectul iniţial vizând restricţii doar la nivel de facultate.
De altfel, noua Lege a Educaţiei prevede ca şcolile în care învaţă puţini elevi să fie comasate. Mai mult decât atât, în actul normativ se recomandă şi universităţilor din România să fuzioneze pentru a deveni mai puternice, inclusiv din punct de vedere financiar.
“Există criterii foarte clare prin care se acordă personalitatea juridică a unei şcoli. Această lege prevede o concentrare a resurselor, o reţea şcolară făcută foarte minuţios şi este vorba de o optimizare a reusurselor în tot ceea ce înseamnă reţeaua şcolară, dar mai există o prevedere cel puţin la fel de importantă în ceea ce priveşte universităţile. Un predecesor al meu, şi mă refer la domnul ministru Marga, spunea un lucru, pe care l-am spus de nenumărate ori public şi cu care sunt de acord: avem prea puţini studenţi şi prea multe universităţi”, a precizat joi dimineaţă, după şedinţa de Guvern, ministrul Educaţiei Daniel Funeriu.
Noua lege a Educaţiei mai prevede ca admiterea la liceu să se facă pe bază de protofoliu, cu două probe scrise şi examen optional organizat de fiecare liceu în parte. Legea mai prevede ca evaluarea elevilor să se facă din doi în doi ani, iar profesorii vor fi obligaţi să facă un masterat didactic urmat de stagiu de practică. De asemenea, clasa pregătitoare va trece la învăţământul primar, iar părinţii vor fi nevoiţi să plătească amenzi dacă elevii chiulesc, potrivit noului act normativ.