Franţa şi Germania se opun aderării României la Schengen pe etape

Guvernul olandez a anunţat încă de vineri seară că, la reuniunea miniştrilor de Interne din 22 septembrie, se va opune aderării, chiar şi parţiale, a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.
Franţa şi Germania se opun, la fel ca Olanda, compromisului privind integrarea în două etape a României şi Bulgariei la Schengen, potrivit unor diplomaţi europeni, relatează cotidianul austriac Kurier, citat de agenţia de presă bulgară Focus.
O reuniune a miniştrilor de Interne ai Uniunii Europene este prevăzută joi la Bruxelles, în cursul căreia urmează să fie discutat un proiect de compromis al preşedinţiei poloneze a UE, care reia opţiunea evocată în primăvară privind integrarea în două etape a României şi Bulgariei.
Astfel, spaţiul aerian şi maritim ar urma să fie deschis înainte de sfârşitul lui octombrie, iar o decizie privind data deschiderii frontierelor terestre, “mai controversată”, va fi luată abia în 2012.
Guvernul olandez a anunţat încă de vineri seară că, la reuniunea miniştrilor de Interne din 22 septembrie, se va opune aderării, chiar şi parţiale, a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.
“S-a decis în Guvern că vom continua să ne opunem intrării României şi Bulgariei”, a declarat Elaine de Boer, purtătoarea de cuvânt a ministrului olandez al Imigraţiei, Gerd Leers.
“Nu vom aproba nici măcar intrarea parţială”, a precizat purtătoarea de cuvânt. “În numele Olandei, vom spune «nu» la reuniunea prevăzută săptămâna viitoare la Bruxelles”, a adăugat ea.
“Credem că este încă prea devreme”, a explicat purtătoarea de cuvânt, potrivit căreia Olanda nu vede “suficiente” indicii că Bulgaria şi România “se ocupă de probleme precum corupţia, crima organizată şi anchetele judiciare”.
Finlanda se va alătura Olandei cu un vot negativ în Consiliul JAI programat la 22 septembrie, pe tema aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, motivaţia fiind legată de situaţia politică internă, au declarat pentru MEDIAFAX surse europene.
Deşi a anuntat prin programul de guvernare că susţine asigurarea libertăţii de mişcare pe baza acordului Schengen, creşterea curentului eurosceptic şi anti-imigraţionist reflectat inclusiv prin intrarea în Parlament a Partidului Adevăraţilor Finlandezi (partid eurosceptic şi populist) face guvernul finlandez să aibă mai degrabă o abordare prudentă faţă de consolidarea cooperării în UE.
Recent, Finlanda a fost unul dintre statele din zona euro care a insistat ca alocarea asistenţei financiare pentru Grecia, aflată într-o situaţie economică dificilă, să fie condiţionată de includerea în “pachetul elen” a unor garanţii colaterale pentru acoperirea riscurilor derivate din garanţiile statelor membre la EFSF (European Financial Stability Facility).