Tuesday , December 6 2022

Duminica il sarbatorim pe Sfantul Ioan Botezatorul. Peste 2 milioane de romani ii poarta numele

sf. ioan-botezatorul

Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului are loc a doua zi după Bobotează, la 7 ianuarie, potrivit obiceiului ca după marile praznice împărăteşti să fie cinstite şi persoanele care au luat parte la respectivul eveniment.
Adunarea (soborul) credincioşilor sărbătoreşte pe Sfântul Ioan Înaintemergătorul Domnului, care proroceşte venirea lui Iisus Hristos, îl botează şi îl descoperă lumii ca Mesia: “Şi a mărturisit Ioan zicând: Am văzut Duhul coborându-se din cer ca un porumbel şi a rămas peste El. Şi eu nu-l ştiam pe El, dar cel ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: Peste (cel) care vei vedea Duhul coborându-se şi rămânând peste El, Acesta este cel ce se botează cu Duhul Sfânt. Şi eu am văzut şi am mărturisit că acesta este Fiul lui Dumnezeu” (Ioan 1, 32-34).
Sfântul Ioan este considerat cel mai important proroc şi cel care face legătura dintre Vechiul şi Noul Testament.
Fiul preotului Zaharia şi al Elisabetei, a cărui naştere fusese anunţată de îngerul Gavriil, Sfântul Proroc Ioan Botezătorul a dus din tinereţe o viaţă ascetică (purta o haină confecţionată din păr de cămilă şi se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică), retrăgându-se în deşertul Betabara, dincolo de Iordan. A început să propovăduiască şi să boteze, vestind venirea lui Mesia (Izbăvitorul), fapt pentru care este numit şi Înaintemergător. El le spune preoţilor şi leviţilor trimişi de iudeii din Ierusalim să îl întrebe cine este, că nu este Hristos: “Dar în mijlocul vostru Se afla Acela pe Care voi nu-L ştiţi, Cel care vine după mine, Care înainte de mine a fost şi Căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălţămintei” (Ioan 1, 26-27).
Sfântul Proroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului propovăduia în pustia Iordanului rugăciunea şi postul, pocăinţa sinceră şi mărturisirea greşelilor. “Şi erau botezaţi de către el în râul Iordan, mărturisindu-şi păcatele mulţimi de iudei” (Matei 3;6). Acest botez, simbolizând şi consfinţind curăţia sufletească dobândită prin întoarcerea inimii către Dumnezeu, a deschis şi a pregătit calea Mântuitorului: “Pocăiţi-vă că s-a apropiat Împărăţia cerurilor” (Matei 3;2).
Biserica Ortodoxă a fixat de-a lungul unui an mai multe sărbători pentru prăznuirea sa: zămislirea (23 septembrie), ca botezător (7 ianuarie), ziua naşterii (24 iunie) şi ziua morţii sale (29 august). (sursă: vol. “Vieţile Sfinţilor”)
Peste 2 milioane de romani poarta numele Sfantului Ioan
Peste 2 milioane de romani – aproape 650.000 de femei si peste 1,3 milioane de barbati – poarta numele Sfantului Ioan Botezatorul, serbandu-si, duminica, onomastica. Cele mai populare nume sunt Ioan, Ion, Ioana si Ionela, insa exista si derivate ale acestora, precum Jan, Ivan, Nela si Onuta.
Potrivit datelor Ministerului Afacerilor Interne (MAI), 2.033.809 de romani poarta numele Sfantului Ioan Botezatorul. Dintre acestia, 642.246 sunt femei si 1.391.563 sunt barbati.
Cele mai populare nume sunt Ioan (486.083 de romani), Ion (378.999), Ionut (342.935), Ioana (380.978), Ionela (145.593) si Oana (72.185), insa exista si foarte multe derivate ale acestora, incepand cu Nelu (21.284 de romani), Ivan (peste 5.000) sau Jana (peste 5.000), Ionuta, Nela si chiar Onuta (135 de femei) sau Ionelia si Jan.
Traditii si obiceiuri populare
Din aceasta zi nu lipsesc, insa, nici traditiile si obiceiurile populare. Crestinii respecta aceasta zi si o sarbatoresc asa cum se cuvine pentru a fi sanatosi si feriti peste an de necazuri si pentru a avea noroc si spor in ceea ce fac.
In trecut se practica Torontoiul sau Iordanitul femeilor, cand nevestele batrane le primeau in randurile lor pe cele tinere, obicei din care azi s-a pastrat doar ospatul care incheie oficial sirul sarbatorilor de iarna.
In multe sate din Maramures inca se mai practica obiceiul Vergelului sau spargerea Craciunului. Fetele de maritat pregatesc cosuri cu mancare si bautura si, insotite de feciorii din sat, care platesc muzicantii, merg in curtea unde se tine Vergelul. In hora intra fetele care se vor marita in cursul anului, petrecerea incheindu-se cu o masa mare care, de asemenea, marcheaza incheierea sarbatorilor de iarna.
De Sfantul Ioan exista si obiceiul “Iordanitul femeilor”, de fapt, o petrecere a nevestelor care mananca, beau si petrec pana in zori, spunand ca se “iordanesc”.
Un alt obicei este “Iordaneala”, adica stropitul oamenilor cu agheazma noua, luata de la biserica in ziua de Boboteaza. Oamenii “iordaniti” trebuie sa-i rasplateasca pe uratori, bani cu care acestia seara chefuiesc.
Traditia mai spune ca de Sfantul Ioan toata lumea trebuie sa fie vesela, sa petreaca pentru ca cine nu se veseleste in aceasta zi va fi trist tot timpul anului.

Vezi si

Românii ar putea avea liber de Bobotează și de Sfântul Ion, pe 6 și 7 ianuarie

Proiectul de lege care stabilește ca alte două zile – 6 și 7 ianuarie – …