DOSARUL MICROSOFT. Gabriel Sandu şi Nicolae Dumitru, în arest la domiciliu

Magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis, vineri, să înlocuiască măsura arestului preventiv cu arestul la domiciliu în cazul fostului ministru Gabriel Sandu și al omului de afaceri Nicolae Dumitru, cercetați penal în dosarul Microsoft.
Decizia instanței nu este însă definitivă.
În schimb, judecătorii au prelungit mandatele de arestare preventivă pentru omul de afaceri Dorin Cocoș și primarul din Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan.
Dorin Cocoș, Gheorghe Ștefan și Nicolae Dumitru sunt acuzați de trafic de influență și spălare de bani, iar Gabriel Sandu, de luare de mită în formă continuată și spălare de bani, ei fiind arestați pe 25 octombrie 2014.
Potrivit DNA, contractul-cadru de închiriere de licențe Microsoft din 15 aprilie 2004 ar fi fost încheiat în condiții oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României și, implicit, permițând plata unor comisioane către persoanele implicate.
Astfel, susțin anchetatorii, contractul-cadru s-ar fi încheiat cu încălcarea dispozițiilor legale privind achizițiile publice, invocându-se în mod nereal calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un preț cu cel puțin 40% mai mare față de prețul real, având la bază un necesar nefundamentat.
“La nivelul anului 2009, instituțiile beneficiare utilizau un număr de 150.694 licențe ce au fost achiziționate în perioada 2004 — 2008 în baza prevederilor Contractului comercial de închiriere a licențelor referitor la produsele Microsoft nr. 0115 RO și a actelor adiționale ale acestuia. Efectele contractului au încetat la 26 aprilie 2009, dată la care a expirat și dreptul neexclusiv de utilizare a licențelor.
În contextul încetării dreptului de utilizare a licențelor și a efectelor contractului de închiriere de licențe, a fost identificată o nouă oportunitate de afaceri în distribuirea de licențe Microsoft către Guvernul României”, precizează DNA.
Sursa citată precizează că, în primăvara anului 2009, a avut loc o întrevedere între Cocoș, Ștefan, Sandu și alte persoane pentru a se discuta chestiuni generale legate de posibilitățile pe care le avea Ministerul Comunicațiilor la finalizarea contractului cu Fujitsu Siemens Computers pentru asigurarea în continuare a licențelor necesare: exercitarea dreptului de cumpărare sau încheierea unui nou contract de închiriere.
“În cursul procedurii de achiziție, pentru a sigura asocierii având ca lider D-CON.NET AG atribuirea contractului, Dorin Cocoș a pretins de la o persoană implicată în cauză foloase necuvenite pentru el, pentru Gheorghe Ștefan și pentru Gabriel Sandu, după cum urmează: Gabriel Sandu — 2.700.000 euro și 1.800.000 euro, Gheorghe Ștefan — 4.000.000 euro, Dorin Cocoș — 9.000.000 euro.
Din fișa de date a procedurii de achiziție rezultă că au fost stabilite criterii de calificare restrictive, astfel încât să fie înlăturat de la licitație orice alt ofertant în afară de asocierea având ca lider D-CON.NET AG, în consecință, la 12.08.2009 a fost semnat un acord cadru cu această asociere de firme prin care Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a achiziționat furnizarea dreptului de utilizare de produse software prin închiriere cu opțiune de cumpărare”, mai susțin procurorii.
Referitor la faptele reținute în sarcina lui Nicolae Dumitru, DNA arată că premisele încheierii contractului-cadru se referă la faptul că în 2003, în contextul în care distribuirea de licențe Microsoft către Guvernul României a fost identificată ca fiind o posibilă afacere, mai multe persoane ce aveau posibilitatea sa înlesnească încheierea și respectiv derularea contractului, prin susținerea financiară pe care o puteau acorda sau prin influența pe care o aveau direct sau indirect asupra unor oameni politici sau asupra unor membri ai Guvernului, ar fi fost cooptate pentru a face demersurile necesare.
“Astfel, în această afacere a fost cooptat și Nicolae Dumitru, care trebuia să își exercite influența asupra unor membri ai Guvernului de la acea vreme (Șerban Mihăilescu, Dan Nica) pentru a obține încheierea contractului.
Pentru obținerea unui profit substanțial, care să asigure și plata sumelor pretinse de persoanele implicate, ar fi fost încheiat un singur contract pentru administrația publică și astfel, în funcție de numărul de licențe achiziționat, prețul era unul care permitea plata comisioanelor prin discountul acordat (între 47 și 60% raportat la prețul de listă)”, au constatat procurorii.