Cum s-au schimbat intențiile de vot ale românilor după declanșarea războiului. PNL revine pe locul 2, AUR scade puternic

Un sondaj național realizat de INSCOP cu date culese între 2-7 martie 2022, arată intenția de vot pentru partidele din România, după invazia Rusiei asupra Ucrainei.

Principalele rezultate ale cercetării sociologice au fost prezentate de politologul Remus Ioan Stefureac, într-o postare pe Facebook:

”PSD conduce în clasamentul intenției de vot cu 32% (32,7% în februarie).

Social-democrații sunt urmați de PNL care revine pe locul 2 cu 19,9% (16,6% în februarie).

AUR suferă un recul coborând la 18,9% (22,4% în februarie)

USR stagnează, înregistrând 10,8% din opțiuni (10,3% în februarie).

PSD și USR își păstrează scorul electoral anterior invaziei rusești din Ucraina. Creșterea ușoară a PNL ar putea fi pusă pe seama activității recente intense a președintelui și a premierului care câștigă puncte pe fondul vizibilității foarte mari în asociere cu repere de credibilitate precum NATO și UE.

Scăderea ușoară a AUR poate fi explicată prin dispariția formațiunii din prim-planul atenției publice, dublată de acuzații care au fost aduse de mass-media si adversarii politici privind atitudini pro-ruse ale unor membri sau persoane asociate acestui partid.

Nu știm în acest moment dacă efectele războiului din Ucraina asupra intenției de vot sunt temporare, datorate contextului emoțional sau ele se vor adânci.

În mod cert, modul în care partidele aflate la putere vor gestiona imensele provocări de securitate, dar și socio-economice, vor influenta puternic optiunile electorale.

La fel cum poziționarea partidelor de opoziție față de agresiunea Rusiei și consecințele acestei invazii pentru securitatea și calitatea vieții în Romania vor avea efecte asupra intenției de vot” notează Remus Ioan Stefureac.

Sondajul INSCOP MONITOR, reprezentativ la nivel național, a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield în cadrul unui proiect inițiat de STRATEGIC Thinking Group/Grupul de Gândire Strategică. Datele au fost culese prin interviuri telefonice în perioada 2-7 martie 2022 pe un eșantion de 1077 de respondenți. Eroarea maximă admisă este de +/-3%.