CSM acuza erori grave in raportul MCV

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis, miercuri seara, pozitia sa oficiala, adoptata de majoritatea membrilor, referitoare la raportul MCV pentru Romania, facut public marti de Comisia Europeana.
Surse judiciare au declarat insa pentru Ziare.com cum s-au petrecut de fapt lucrurile azi la CSM. Membrii alesi ai Consiliului au primit pozitia ce urma a fi adoptata pe mail. Nu au existat o intrunire, o dezbatere si un vot real. Dintre membrii alesi, 9 s-au exprimat pentru adoptarea acestei pozitii oficiale a CSM, iar 7 impotriva (3 judecatori si 4 procurori).
Si mai ciudat este ca membrii de drept ai CSM, adica procurorul general (Augustin Lazar), sefa Inaltei Curti (Cristina Tarcea) si ministrul Justitiei (Tudorel Toader), nu au fost deloc consultati. Daca ar fi avut un cuvant de zis, poate altul era rezultatul consultarii, pentru ca vot nu a existat practic.
Si iata care este pozitia adoptata in acest mod de CSM: Consiliul sustine ca raportul MCV al Comisiei Europene contine erori factuale sau de apreciere, referitoare la activitatea Consiliului.
“In legatura cu unele aspecte retinute in Raport, pentru a asigura o corecta informare a opiniei publice, se impune a fi semnalate si unele erori factuale sau de apreciere, in legatura cu activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, de natura sa creeze o perceptie gresita cu privire la aceasta autoritate publica””, se arata in comunicatul CSM.
1. Sectia speciala de ancheta
Consiliul vine cu precizari in ceea ce priveste evolutia pozitiei institutionale exprimate de CSM fata de infiintarea sectiei speciale pentru investigarea infractiunilor din Justitie:
“Prin Decizia nr. 33/2018, Curtea Constitutionala a retinut, in esenta, ca ” (…) aceasta (…) constituie o garantie legala a principiului independentei justitiei, sub aspectul componentei sale individuale, independenta judecatorului. Se asigura, pe aceasta cale, o protectie adecvata a magistratilor impotriva presiunilor exercitate asupra lor, impotriva abuzurilor savarsite prin sesizari/denunturi arbitrare si se asigura o practica unitara, la nivelul acestei structuri de parchet, cu privire la efectuarea actelor de urmarire penala pentru infractiunile savarsite de magistrati” (par. 141).
In raport de cele retinute de instanta de contencios constitutional, in sedinta din data de 13 noiembrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil proiectul de Lege pentru aprobarea ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 90/2018 privind unele masuri pentru operationalizarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie”.
2. Legile Justitiei si Codurile Penale
CSM are niste reprosuri si legate de cum a fost prezentata adoptarea Legilor Justitiei si Codurilor Penale si pozitia sa in acest proces:
“In cadrul procedurilor privind adoptarea Legilor Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii a avut o atitudine pozitiva, formuland numeroase propuneri menite sa imbunatateasca reglementarile legale in domeniu, multe dintre acestea fiind, de altfel, insusite in procesul legislativ.
Consecvent aceleiasi abordari, chiar in conditiile in care legea nu prevede cerinta avizarii, Consiliul a evaluat propunerile legislative vizand Codurile in materie penala si civila care i-au fost transmise de catre legiuitor si, pe baza observatiilor comunicate de instante si parchete, a formulat un numar insemnat de propuneri de adaptare a legislatiei, o parte dintre acestea fiind insusite in procedura parlamentara derulata pana in prezent”.
3. Presiune asupra Inaltei Curti
CSM comenteaza si faptul ca in MCV i se imputa ca a exercitat presiune asupra Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin faptul ca nu a reinnoit mandatul presedintelui Sectiei penale a acestei instante:
“O astfel de constatare este inacceptabila, deoarece numirea in functiile de conducere de la Inalta Curte de Casatie si Justitie este prerogativa exclusiva a Sectiei pentru judecatori si intra in marja sa de apreciere.
In plus, raportul ignora constatarile obiective ale Sectiei pentru judecatori, care au fundamentat hotararea de respingere a candidaturii si care au fost prezentate amplu in cuprinsul acesteia.
Pe de alta parte, faptul ca nu a fost reinnoit mandatul presedintelui Sectiei penale nu poate influenta in niciun fel judecata in cauzele penale cu care este investita Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Mai mult, judecatorul in discutie a fost delegat ulterior in functia de presedinte de sectie, calitate pe care, prin delegare, o exercita si in prezent, continuand sa solutioneze cauzele penale cu care a fost investit.
In plus, premisele eronate pe care se fundamenteaza concluzia raportului ar insemna ca nu ar fi posibila in nicio situatie numirea in aceasta functie a altui judecator, fapt care, evident, nu poate fi acceptat”.
4. Inspectia Judiciara
Nu este scapat din vedere nici scandalul legat de sefii Inspectiei Judiciare al caror mandat expirat a fost prelungit de Guvern prin OUG:
“Referitor la concluzia raportului vizand necesitatea numirii imediate de catre Consiliul Superior al Magistraturii a echipei interimare de conducere a Inspectiei Judiciare si a numirii, in termen de 3 luni, prin concurs, a unei noi conduceri a Inspectiei Judiciare, precizam ca la nivelul Consiliului este in curs de derulare procedura de transparenta decizionala prealabila adoptarii noului Regulament pentru numirea in functie a inspectorului sef al Inspectiei Judiciare, ceea ce impieteaza asupra celeritatii procedurii”.
5. Ordonanta Toader
Cat despre celebra deja Ordonanta Toader, CSM sustine ca aceasta aduce beneficii si asigura independenta Justitiei:
“Raportul retine ca Ordonanta de urgenta nr. 92/2018 consolideaza competenta ministrului Justitiei de a declansa proceduri disciplinare in mod specific impotriva procurorilor.
In realitate, modificarile legislative operate succesiv in cursul anului 2018 au eliminat calitatea de titular al actiunii disciplinare pe care ministrul o avea anterior.
Aceasta calitate a fost inlocuita cu o simpla posibilitate a ministrului Justitiei de a sesiza Inspectia Judiciara, ca orice alta persoana interesata, in vederea efectuarii de verificari in legatura cu abaterile disciplinare savarsite de judecatori si procurori.