Conclavul pentru alegerea Papei a inceput la Vatican. Cei 115 cardinali s-au reunit in Capela Sixtina

Biserica Catolică, ce traversează o situaţie inedită din cauza primei demisii a unui papă în 700 de ani, va alege în această săptămână un Suveran Pontif care să poată înfrunta numeroase provocări, cum ar fi laicizarea societăţii, persecutarea creştinilor sau scandaluri interne, relatează AFP. Cardinalii electori au început, marţi după-amiază, în mod oficial, procesul de alegere a noului Papă.
Conclavul, care se va deschide marţi, ar urma să fie scurt, de două sau trei zile maximum, a anticipat părintele Federico Lombardi, purtătorul de cuvânt al Vaticanului, în faţa a aproximativ 5.000 de jurnalişti acreditaţi, care aşteaptă faimosul fum alb.
Alegerea celui de-al 266-lea Suveran Pontif va pune capăt unei luni agitate, care a început la 11 februarie, atunci când Papa Benedict al XVI-lea şi-a anunţat în mod neaşteptat demisia, la vârsta de 85 de ani.
Într-un scurt mesaj în latină adresat cardinalilor, un Papă german aflat la capătul puterilor a anunţat că “renunţă” la a mai conduce “barca lui Petru”. El a recunoscut că forţele sale sunt în declin în faţa provocărilor ridicate de o lume în permanentă schimbare. Acest gest umil a stupefiat Biserica şi a fost salutat în lumea întreagă.
La 28 februarie, fără o ceremonie dar cu emoţie, Joseph Ratzinger s-a retras, afirmând că va rămâne alături de cei 1,2 miliarde de catolici în rugăciune.
Noul Papă va fi un italian, un european sau un cardinal din sud?
Raportul de forţe este dezechilibrat: 60 dintre cei 115 cardinali sunt europeni (dintre care 28 italieni), în timp ce doar 19 sunt latino-americani, 14 nord-americani, 11 africani, 10 asiatici şi un australian.
În ultimele zile, au circulat mai intens numele a trei “favoriţi”: canadianul Marc Ouellet, brazilianul Odilo Scherer, italianul Angelo Scola. Toţi sunt bărbaţi energici şi siguri din punct de vedere doctrinal, nu sunt revoluţionari şi sunt respectaţi, deşi le lipseşte charisma. Aceştia au puncte în comun cu mentorul lor, Joseph Ratzinger.
Aceste alegeri au loc într-un context complicat pentru Biserică: dificultatea de a-şi transmite mesajul în lumea occidentală, decreştinizarea masivă în unele ţări, tensiuni cu islamul, scandaluri de pedofilie şi de corupţie în rândul clericilor, până la episcopi, diviziuni şi proastă gestionare în Curie (Guvernul central), ilustrată de scandalul privind scurgerile de cdocumente “Vatileaks”. În acelaşi timp, numărul de catolici creşte rapid în multe ţări din sud, iar Biserica este implicată pe numeroase planuri.
Conclavul care îl va alege pe noul Papă, în cifre
Colegiul cardinalilor numără 207 membri, dar doar 115 dintre ei urmează să participe la alegerea viitorului Papă, relatează AFP.
Doar cardinalii care au mai puţin de 80 de ani la deschiderea perioadei “sede vacante”, la 28 februarie, după demisia lui Benedict al XVI-lea, sunt autorizaţi să voteze.
În această situaţie se află 117 cardinali, dar doi dintre ei nu vor participa la conclav: cardinalul indonezian Julius Riyadi Darmaatmadja, din motive de sănătate, şi cardinalul britanic Keith O’Brien, care a renunţat să vină din cauza unor acuzaţii de “comportament sexual” inadecvat.
Aceşti cardinali se vor reuni la Vatican, în celebra Capelă Sixtină, pentru a-l alege pe succesorul lui Benedict al XVI-lea.
Dintre ei, 48 sunt numiţi cardinali de Ioan Paul al II-lea, iar 67 de Benedict al XVI-lea.
Dintre cei 115 cardinali electori, Europa are cei mai mulţi, respectiv 60, dintre care 28 sunt italieni. America Latină ocupă locul al doilea, cu 19 cardinali, şi este urmată de America de Nord, cu 14 cardinali.
Cine sunt posibilii succesori ai lui Benedict XVI-lea
ANGELO SCOLA, italian, în vârstă de 72 de ani.
Numit în postul-cheie de arhiepiscop de Milano de către Benedict al XVI-lea după ce a fost patriarh al Veneţiei, el a fost citat de mai mulţi ani drept unul dintre candidaţii cel mai bine plasaţi. Un apropiat al Papei, el a creat o revistă “Oasis” dezvoltând dialogul cu islamul. Conservator, fost militant al mişcării “Comuniune şi Libertate”, lui îi lipseşte charisma şi este destul de izolat în mijlocul celor 28 de cardinali electori italieni.
GIANFRANCO RAVASI, italian, în vârstă de 71 de ani.
“Ministru” al Culturii al lui Benedict al XVI-lea, el a lansat împreună cu susţinerea acestuia “Curtea Neamurilor” pentru a dialoga cu necredincioşii. Unul dintre primii cardinali care a scris mesaje pe Twitter, el nu încetează să facă propuneri pentru a arăta că mesajul creştin este modern. Deschis şi mediatic, el apare drept o persoană foarte intelectuală. El a organizat exerciţiile spirituale din timpul postului pentru Benedict al XVI-lea, iar Papa a vrut să fie “recompensat” pentru calitatea lor.
PETER ERDÖ, ungar, în vârstă de 60 de ani.
Arhiepiscop al Budapestei şi preşedintele conferinţei conferinţelor episcopale din Europa (CCEE) din 2006, Erdö s-a numărat deja printre favoriţi şi în 2005. El a fost numit cardinal în 2003, la vârsta de 51 de ani, de Ioan Paul al II-lea. Apreciat în Europa, el a fost unul dintre primii care au lucrat la înfiinţarea unei universităţi în timpul comunismului.
CHRISTOPH SCHONBORN, austriac, în vârstă de 68 de ani.
Arhiepiscop de Veneţia, într-o ţară în care contestarea ecleziastică este virulentă. El este în acelaşi timp un apropiat şi un elev al lui Joseph Ratzinger, conservator în unele privinţe dar reformist în altele. El a adoptat poziţii ferme împotriva scandalurilor pedofile şi muşamalizarea lor de către liderii Bisericii. El se arată deschis faţă de persoanele divorţate recăsătorite şi homosexuali.
MARC OUELLET, canadian, în vârstă de 68 de ani.
Originar din Quebec, el este unul dintre cei mai apropiaţi ca orientare de Papa Benedict al XVI-lea din Curie, unde este prefect al Congregaţiei pentru episcopi din 2010. Poliglot, el este foarte apreciat în America Latină, unde a lucrat multă vreme. Cu o cultură vastă, el este considerat timid, fin şi autoritar, iar poziţiile sale conservatoare privind moravurile i-au adus o anume impopularitate în Quebec.
SEAN O’MALLEY, american, în vârstă de 68 de ani.
Cardinalul Sean O’Malley din Boston este un profil original în episcopatul american. Capucin, cunoscut pentru simplitatea sa, el a luptat împotriva pedofiliei în dioceza din Boston şi a epurat finanţele diocezei aproape ruinate de despăgubirea victimelor. Dar alegerea unui Papă din Statele Unite, prima putere mondială, ar putea ridica o problemă.
PETER TURKSON, ghanez, în vârstă de 64 de ani.
Cardinalul Kodwo Appiah Turkson, care conduce Consiliul pontifical “Justiţie şi pace”, este implicat în lupta pentru o justiţie mai bună şi distribuirea resurselor mondiale. Dinamic, deschis, el a difuzat totuşi în timpul unui sinod recent o înregistrare video foarte controversată despre pericolele demografice pe care le-ar ridica islamul în Europa. Presa americană l-a criticat pentru declaraţiile sale, afirmând că tradiţiile africane protejează pedofilia şi homosexualitatea.
ODILO SCHERER, brazilian, în vârstă de 63 de ani.
Arhiepiscop din 2002, aflat la conducerea celei mai mari dioceze din America Latină, Sao Paolo, el este principalul candidat al unui continent foarte catolic care se străduieşte să promoveze “favoriţi” la Sfântul Scaun. Deţinând o experienţă în Curie, el este cunoscut pentru buna gestionare a diocezei, pentru cultura sa şi pentru o oarecare deschidere pragmatică ce face din el un moderat.
LUIS ANTONIO TAGLE, filipinez, în vârstă de 55 de ani.
Tânărul arhiepiscop de Manilla, cardinal de anul trecut, el este preferatul presei, care salută charisma şi deschiderea sa. El a plâns atunci când Papa i-a înmânat bereta de cardinal şi se vrea purtătorul de cuvânt al unei Biserici minoritare, aproape de oameni, implicat social, chiar dacă pare pe aceeaşi linie cu Roma în privinţa moravurilor.