Colegiul Director al PDL se reuneste pentru a doua oara dupa alegeri

Membrii Colegiului Director al PDL se reunesc duminică, pentru a doua oară într-o săptămână, într-o şedinţă cu uşile închise, care va avea loc la Palatul Parlamentului, departe de ochii jurnaliştilor, cărora li s-a rezervat doar o conferinţă de presă, la o oră încă neprecizată.
La precedenta şedinţă, cea din 14 iunie, toţi membrii Biroului Permanent Naţional al partidului şi-au depus demisia şi preşedintele Emil Boc, proaspăt câştigător la scor strâns al mandatului de primar la Cluj-Napoca a anunţat că nu va mai candida la funcţia de lider al democrat-liberalilor, dorind să se dedice activităţii de edil.
După întrunirea din 14 iunie, presărată cu discuţii aprinse, reproşuri şi atacuri directe, cea de duminică se anunţă mai calmă, cu un caracter tehnic, cel puţin declarativ, liderii demisionari ai PDL, care girează interimar activităţile curente ale partidului, urmând să stabilească calendarul alegerilor pentru noua conducere. De altfel, “păstrarea calmului” a fost şi mesajul transmis de preşedintele Traian Băsescu, fost lider al partidului, după şedinţa din 14 iunie.
PDL are de ales între două variante, prevăzute în statut: o convenţie naţională ordinară sau o convenţie naţională extraordinară, reclamată de “situaţii speciale”, ambele trebuind să fie precedate de o şedinţă a Consiliului Naţional de Coordonare (CNC).
Convenţia Naţională extraordinară, forul suprem al partidului, adunare în care se aleg liderii, se se convoacă, potrivit Statutului partidului, de Consiliul Naţional de Coordonare (CNC), care stabileşte şi calendarul, nefiind necesară respectarea termenelor pentru convenţia ordinară. În cazul Convenţiei Naţionale ordinare, data şi locul de desfăşurare a acesteia se stabilesc cu 60 de zile înainte.
Articolul 80 din statutul PDL prevede că o convenţie naţională extraordinară se convoacă “în situaţii speciale”. Consiliul Naţional de Coordonare (CNC) hotărăşte convocarea CNE prin votul majorităţii membrilor prezenţi, la cererea: preşedintelui partidului; majorităţii membrilor BPN; majorităţii preşedinţilor birourilor permanente judeţene, cu acordul birourilor respective; a trei pătrimi dintre membrii CNSEL sau CNRC, numai pentru probleme specifice. “Pentru CNE nu este necesară respectarea termenelor prevăzute pentru Convenţia Naţională ordinară. Toate aspectele organizatorice legate de convocarea şi desfăţurarea CNE, inclusiv posibilitatea depunerii de moţiuni, se stabilesc în CNC care hotărăşte convocarea”, mai prevede Statutul partidului.
După demisia BPN, principalul punct de interes rămâne nu atât componenţa echipei care va conduce principalul partid al opoziţiei, cât numele viitorului preşedinte. Până acum, liderii de filiale au fost foarte reticenţi în a spune un nume, dar sunt unanimi în aprecierea că noul preşedinte al PDL trebuie să fie un om puternic, care să asigure unitatea partidului. Preşedintele Senatului, Vasile Blaga este văzut cel mai frecvent în această ipostază. Câţiva fruntaşi democrat-liberali văd însă salvarea PDL în contextul mai larg, al asocierii într-o mişcare de centru-dreapta, din care să nu lipsească fostul premier Mihai Ungureanu.