Friday , April 19 2024

CNSAS: Scriitorul Nicolae Breban a colaborat cu Securitatea. Breban neagă

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a cerut Curţii de Apel Bucureşti să constate calitatea de colaborator al fostei Securităţi a scriitorului Nicolae Breban. În replică, Breban a declarat că nu a semnat niciodată un angajament cu Securitatea, că nu dat nicio informaţie scrisă Securităţii.
Direcţia de investigaţie a constatat că Nicolae Alexandru Breban a fost colaborator al fostei Securităţi, au declarat, miercuri, surse din CNSAS, informează MEDIAFAX.
Decizia de colaborare în cazul Nicolae Breban a fost dată în martie, iar dosarul în care CNSAS cere constatarea calităţii de colaborator al Securităţii a scriitorului a fost înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în 4 aprilie.
Numele de cod al scriitorului Nicolae Breban era “Baltagul”. Conform CNSAS, acesta îi vorbea de rău la Securitate pe Paul Goma, Mircea Eliade sau Monica Lovinescu, susţine Realitatea TV.
“Paul Goma este lipsit de talent, dar ros de ambiţii. Monica Lovinescu este marcată de un anticomunism primitiv. Mircea Eliade nu are o cotă aşa ridicată în străinătate!” , spunea Breban.
Primul termen în procesul dintre CNSAS şi Nicolae Alexandru Breban a fost stabilit de instanţă pentru 12 septembrie.
Scriitorul Cristian Teodorescu spune că este surprins de vestea colaborării lui Breban cu Securitatea. Ceva suspect ar fi fost însă. “Nu se vehicula nimic pe această temă în mediul scriitoricesc. În cazul lui Breban se ştia că ar fi fost dizident cu voie de la putere, nu că ar fi fost turnător. Singura referinţă pe care o poţi vedea despre el e că îl vorbea de bine pe generalul Pleşiţă (Nicolae Pleşiţă, fost şef al Direcţiei de Informaţii Externe, n.red.) şi asta pentru că acesta i-ar fi dat paşaportul”, a declarat Teodorescu.
Fost jurnalist la Europa Liberă înainte de 1990 şi ţintă a Securităţii, Emil Hurezeanu îl caracterizează pe Breban ca pe un scriitor care avea relaţii cu puterea comunistă. “Ştiam ce ştie toată lumea despre Breban. Că are o relaţie deschisă cu autorităţile statului, că avea permanent paşaport şi călătorea în străinătate, însă altceva nu ştiu. Era un om care a vrut să facă o societate a scriitorilor români din exil, împotriva Grupului de la Paris – Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, cam atât”, a declarat Hurezeanu.
Nicolae Breban, născut în 1934, la Baia Mare, este romancier şi eseist, precum şi directorul revistei Contemporanul, editată de Fundaţia Culturală Ideea Europeană. El este unul dintre cei mai importanţi şi prolifici prozatori români contemporani.
A debutat literar în revista Viaţa studenţească, în 1957. Opt ani mai târziu, Breban a publicat primul său roman, “Francisca” (tradus în limbile bulgară şi rusă), distins cu premiul “Ion Creangă” al Academiei Române. În 1966, îi urmează romanul “În absenţa stăpânilor”, iar în 1968, “Animale bolnave”, premiat de Uniunea Scriitorilor. Breban a fost redactor-şef al revistei România literară.
Breban a semnat scenariul filmului “Răutăciosul adolescent”, precum şi scenariul şi regia filmului “Printre colinele verzi”, o ecranizare a romanului “Animale bolnave”, inclus în selecţia oficială a Festivalului Internaţional de la Cannes.
În 1973, apare romanul “Îngerul de gips”, iar în 1975, versiunea în limba suedeză a romanului “În absenţa stăpânilor”. Nicolae Breban a mai publicat volumele “Bunavestire” (1977), “Don Juan” (1981), piesele de teatru “Culoarul cu şoareci” şi “Bătrâna doamnă şi fluturele” (1981 – 1982, Paris), ediţia franceză a romanului “În absenţa stăpânilor” (1983, Flammarion, Paris), “Drumul la zid” (1984), versiunea franceză a romanului “Bunavestire” (1985, Flammarion, Paris), “Pândă şi seducţie” (1991), volumul de versuri “Elegii parisiene” (1992), trilogia “Amfitrion” (1994) – “Demonii mărunţi”, “Procuratorii”,”Alberta” -, “Riscul în cultură” (1997), “Ziua şi noaptea” (1998), “Stricte amintiri literare” (2001), “Voinţa de putere” (2001), “Sensul vieţii. Memorii I” (2003), “Sensul vieţii. Memorii II” (2004) şi “Sensul vieţii. Memorii III” (2006).

Vezi si

Comisia Europeană a propus stabilirea în acest an a datei de eliminare a controalelor la frontierele interne

Comisia Europeană a propus Consiliului să stabilească în acest an data la care să se …