Thursday , September 29 2022

Când judecă CCR sesizarea Guvernului privind dreptul președintelui de a participa la campanie

base-pmp

CCR judecă în 21 mai sesizarea Guvernului privind dreptul președintelui Traian Băsescu de a participa la campania electorală.
Curtea Constituțională a României judecă în 21 mai sesizarea Guvernului, înaintată marți, privind dreptul președintelui de a participa la campania electorală.
Cererea adresată CCR, întemeiată pe dispozițiile art. 34 — 36 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, are la bază trei solicitări.
“Să analizeze posibilitatea existenței unui conflict juridic de natură constituțională între Guvernul României și Președintele României. Să stabilească dacă acest conflict este cauzat de implicarea explicită a Președintelui României în campania electorală, prin susținerea unui anumit partid politic la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2014, respectiv la alegerile parțiale pentru Parlamentul României — Camera Deputaților și Senat, din anul 2014, ceea ce încalcă dispozițiile art. 80 ‘Rolul Președintelui’ din Constituția României, republicată. Să pronunțe o decizie prin care să stabilească în mod clar dacă președintele României, în conformitate cu prevederile constituționale, poate face campanie electorală în favoarea unei formațiuni politice”, potrivit sesizării către CCRm semnată de premierul Victor Ponta.
Guvernul argumentează că președintele Traian Băsescu, “în repetate rânduri, cu ocazia unor evenimente publice, și-a manifestat susținerea pentru un anumit partid politic, atitudinea șefului statului concretizându-se atât prin nominalizarea directă a partidului politic pe care îl va vota, cât și prin popularizarea activă a însemnelor electorale ale acestei formațiuni politice, respectiv Partidul Mișcarea Populară (PMP)”.
În document este citat contul de Facebook al deputatului Elena Udrea, cont pe care au fost postate, în data de 2 mai 2014, imagini din care reiese că “președintele României a participat la o discuție într-un local din stațiunea Neptun cu conducerea Partidului Mișcarea Populară, după care s-a fotografiat cu aceste persoane, pe malul mării, purtând un tricou alb cu inițialele PMP, sub sigla acestui partid, un măr și mesajul ‘Vote for PMP’ “.
Totodată, în textul adresat CCR este prezentată și o declarație a lui Traian Băsescu pe care a făcut-o în calitate de șef al statului duminică, 4 mai, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Cotroceni.
“Întrebat de jurnaliștii prezenți la conferința de presă dacă nu consideră că gestul său apare ca fiind unul de partizanat politic și care încalcă prevederile Constituției referitoare la rolul Președintelui României, Traian Băsescu a răspuns: ‘Voi vota Partidul Mișcarea Populară. M-ați întrebat. Dacă nu m-ați fi întrebat, nu v-aș fi răspuns. Ar fi fost mult mai nepoliticos să nu vă răspund. Deci, eu voi vota Partidul Mișcarea Populară'”, se mai precizează în sesizarea către CCR.
Față de cele de mai sus, autorul sesizării consideră că, “prin atitudinea sa referitoare la susținerea deschisă, publică a unui partid politic în perspectiva alegerilor din anul 2014 din România, Președintele a încălcat dispozițiile art. 80 din Constituție”, articol referitor la “Rolul Președintelui”.
“De asemenea, consider că a fost încălcat și spiritul art. 84 ‘Incompatibilități și imunități’ din legea fundamentală, potrivit căruia, pe durata mandatului, Președintele nu poate fi membru al unui partid. Chiar dacă, formal, nu este membru al unui partid, prin modul său de acțiune Președintele României se comportă ca un agent electoral, ca un membru activ al unei formațiuni politice implicate în lupta electorală. O asemenea conduită a șefului statului depășește noțiunea de libertate de exprimare de care se bucură Președintele României în exercitarea mandatului”, arată premierul.
De asemenea, șeful Executivului precizează că legislația națională cuprinde reglementări detaliate, specifice unui stat de drept, referitoare la organizarea și desfășurarea acestor alegeri, iar Guvernul României are prevăzute atribuții numeroase și detaliate, menite să asigure un vot corect reprezentativ, care să exprime voința alegătorilor.
“Prin raportare la aceste prevederi legale care s-au concretizat în perioada de după 1989, în alegeri corecte, recunoscute ca atare pe plan extern, conduita Președintelui României de a indica expres și repetat cu ce partid votează duce în derizoriu atât prevederile legale invocate, cât și votul efectiv al cetățenilor. A influența într-o manieră atât de fățișă electoratul cu privire la votul ce urmează a fi exprimat, golește practic de conținut atât normele constituționale citate, cât și prevederile următoarelor acte normative: Legea nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicată (…), Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată,(…) și Legea nr.3 5/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările”, subliniază Victor Ponta.
 
 

Vezi si

Guvernul prelungește compensarea prețurilor la carburanți

Premierul Nicolae Ciucă anunță că Executivul va prelungi, joi, perioada în care prețurile la carburanți …