Băsescu: Sa continue procesul de reducere a personalului bugetar, de slăbire a omului gras

Preşedintele Traian Băsescu a făcut, vineri, un bilanţ al crizei, afirmând că măsurile de austeritate luate au dat rezultate, că România nu mai are deficit excesiv şi că şi-a recăpătat credibilitatea. El a apreciat însă că unele măsuri trebuie continuate, precum cele de ajustare a personalului bugetar “astfel incât să nu avem sectoare care să sufere de lipsă de personal, in timp ce multe alte sectoare incă au excedent”.
Principalele declaraţii ale preşedintelui:
– Aş vrea să explic niste formulări care mi-au adus multe critici. Vă aduceti aminte cu “Romania nava in furtuna”, de “omul gras care era statul şi care stătea în spatele unuia slab şi firav, care era economia românească”, cum sunt convins că vă aduceţi aminte o dată: 5 mai 2010, cea mai grea zi din viaţa mea ca şef al statului, ziua în care am anunţat măsurile de austeritate în vederea redobândirii echilibrelor macroeconomice ale ţării, anunţ care în mare parte s-a realizat.
– Unele din cele anunţate n-au putut fi implementate datorită deciziilor CCR dau au fost compensate. Este vorba deci de momentul de criză 2010, când România era într-o situaţie extrem de dificilă, aproape că nu ne mai puteam împrumuta pe pieţele internaţionale pentru a ne acoperi cheltuielile de funcţionare şi obligaţiile sociale (…) România trecea printr-o reducere bruscă a investiţiilor străine şi remiterile românilor care lucrau in Italia, Spania, Franţa, Germania se reduseseră aproape la jumate, şomajul era 7,3%. Toate cifrele pe care le voi utiliza acum sunt cifre Eurostat.
– Veneam după un 2008 cu 7,3% creştere şi deficit bugetar de 5,7%. Poate acum aveţi explicaţia deselor mele confruntări din 2007- 2008 cu guvernul in funcţie. E o realitate. Dacă disputele erau interpretate politic, cifrele acestea trebuie să trezească pe oricine şi să spună cum a putut fi guvernată ţara în acest mod. Cât dispreţ pentru ţară? Dispreţ transferat în slujba obţinerii victoriei in alegerile din 2008 când s-au utilizat banii bugetului pentru a se câştiga voturi. Aici ne-a dus acţiunea oamenilor politici care au pus interesele lor mai sus decât interesul naţional, sacrificând România. După 2008 a urmat intrarea în criză profundă care ne-a dus la un deficit de 9%. Prăbuşirea economică constatată în februarie  s-a manifestat virulent in 2009, ducând la o creştere negativă a PIB de 6.6% şi deficit de 9%. Măsurile din 2010 deveniseră inevitabile. Acea zi de 5 mai, când am anunţat măsurile pe care le convenisem cu guvernul, nu puteau fi anunţate decât de cineva care îşi asuma răspunderea politică deasupra partidelor şi acela nu putea fi decât preşedintele. A fost o zi care mi-a adus şi ură şi supărare şi pierderi politice uriaşe nu doar mie, ci şi premierului Boc şi guvernului.
– Cert e că ceea ce noi am refuzat in acel moment a fost să încercăm echilibrarea bugetului de stat mărind taxele. O mărire de fiscalitate nu face decât să accentueze evaziunea fiscală, să crească şomajul, să afectăm mult mai tare economia.
– Obiectivele asumate pe 5 mai au fost (mulţumesc şi acum majorităţii de atunci fragile că a acceptat asumarea a astfel de măsuri): Reducerea deficitului bugetar, menţinerea numărului locurilor de muncă, restabilirea credibilităţii României pe pieţele financiare şi redobândirea respectului pentru noi. A fost o perioadă extrem de grea, din 5 mai şi până de curând. Odată cu măsurile de austeritate severe, ca măsuri de susţinere a economiei am convenit cu guvernul Boc : creşterea sumelor alocate pentru investiţii din bugetul de stat (…) Cam aşa am gândit deciziile, protejând la maxim economia, ca singură şansă de reluare a creşterii.
– Acum 2 zile, Eurostat a publicat cifrele anului 2012. E foarte important că România e inregistrată cu o datorie publică de 37.8% din PIB şi cu un deficit bugetar de 2,9%. Sacrificul făcut de români e un sacrificu pe care puţini din Europa l-au făcut. Nu sunt multe ţări care să fi avut o astfel de reducere de deficit, menţinând un nivel al datoriei publice absolut rezonabil, de 37% faţă de 60% cât permit criteriile europene. Bazat pe cele două cifre, România revine în rândul ţărilor cu un deficit în parametrii acordului de la Maastricht şi redevine o ţară credibilă pe pieţele internaţionale de capital. Acest lucru se datorează sacrificiilor pe care cetăţenii români le-au acceptat. Eu le mulţumesc, nicio altă naţiune din UE nu le-a făcut.
– Nu noi luăm decizia de ieşire din procedura de deficit excesiv, e o treabă a Comisiei Europene, care va face analiza funcţie de programul de convergenţă pe 2013- 2016 transmis de Guvern la Bruxelles. Probabil in primele zile ale lunii mai vom avea punctul de vedere al CE. Speranţa mea e că programul de convergenţă va confirma menţinerea deficitului mai mic de 3%.
–  Vreau să reconfirm că sunt convins că România a adoptat cea mai bună soluţie de revenire în parametri macoerconomici ai unui stat liber care nu e dependent de FMI şi UE pentru a plăti salariile şi pensiile, pentru a crea locuri de muncă.
– Ce s-a intamplat in acest timp cu omul gras? Ia uite cât a slăbit cu 210.000 salariaţi in sectorul public şi după cum vedeti, statul nu s-a prăbuşit, acest proces trebuie continuat, in paralel cu crearea de locuri de muncă. După ce personalul bugetar s-a redus la 1,2 milioane, trebuie trecut la o ajustare a locurilor de muncă. Au criticat mulţi OUG conform căreia, la fiecare 7 oameni care pleacă din sistem se angajează unul, le dau dreptate, doar că ce argumentau ei la TV nu se potrivea cu realitatea noastră economică. Se pare că a venit momentul unei ajustări fine: sunt spitale în care nu mai avem personal, ar trebui făcute angajări şi încă avem multe zone in administraţia publică centrală şi locală care sunt excedentare din punct de veere al personalului. Să continue procesul de reducere, de slăbire a omului gras şi de ajustare a personalului astfel incât să nu avem sectoare care să sufere de lipsă de personal in timp ce multe alte sectoare incă au excedent în zona bugetară.
– Mulţumesc public Guvernului Boc, Ungureanu şi Ponta pentru că azi am ajuns aici. Am trăit cu toate cele 3 guverne, incerc să dau fiecăruia cei al lui. Guvernul Boc a pus interesul naţional deasupra celui de partid, şi-a sacrificat voturile. Mulţumesc şi guvernului Ungureanu pentru că nu a afectat parcursul de recuperare, acelaşi lucru valabil şi pentru Ponta. Mi-a fost teamă, aceasta a fost perioada car emi-a dat incredere că se poate coabita cu guvernul, mi-a fost teamă că din mai Guvernul Ponta ar fi putut să ia măsuri populiste, excesive care să strice din nou obiectivele in prisma alegerilor din decembrie. N-a făcut-o şi de aceea consider că şi-a adus o contribuţie la atingerea rezultatelor de azi.
– Am ajuns la stadiul la care nu ne mai batem pentru supravieţuire, trebuie să reluam batalia pentru creştere economică durabilă.
realitatea.net