Avionul prabusit, localizat cu o aplicatie de pe telefonul mobil. Medicul ranit a da salvatorilor primele coordonate de pe Google Map

Salvarea celor cinci supraviețuitori ai accidentului aviatic petrecut luni după-amiază la granița dintre județele Cluj și Alba ar fi fost mult mai dificilă dacă unul dintre medicii de la bord nu ar fi avut ideea să folosească aplicația Google Map de pe telefonul mobil, scrie Agerpres.
Medicul Radu Zamfir a reușit să comunice, prin telefon, cu echipa de salvamontiști ce încerca să stabilească coordonatele zonei în care a aterizat forțat avionul.
Potrivit salvamontistului clujean Codrin Roman, care a făcut parte din această echipă, în jurul orei 18,10 se cunoștea zona aproximativă în care a căzut avionul, dar faptul că existau diferențe de nivel de aproape 300 de metri în arealul respectiv îngreuna foarte mult căutările.
“După ce am fost sunați de la dispecerat de la 112, n-am pus în fața hărții. Avem niște programe de calculator cu hărțile zonei și vedere satelit sau terestră sau topografică. Prima întrebare — localizarea, care a fost făcută de cei de la dispecerat, adică triangulația unui telefon GSM. După cum știți, un telefon se poate depista de unde se vorbește printr-o metodă numită triangulație. Prima informație clară a fost că s-a prins pe un turn de GSM din Cluj, mai exact stâlpul de la Giurcuța, care era poziționat undeva aproximativ pe granița de județ între Cluj și Alba, în Munții Gilăului. Asta a fost prima localizare. Iar a doua localizare s-a făcut efectiv verbal. Am vorbit chiar eu personal cu doctorul din avion care era cel mai viabil să zic așa, care a reușit pe baza unui telefon mobil, prin aplicația Google Map, și ne-a putut zice ce vede pe harta respectivă”, a declarat luni noapte Codrin Roman, de la Serviciul public salvamont Salvaspeo Cluj.
El a povestit că l-a întrebat pe medic ce vede pe ecran și acesta i-a citit ceea ce îi arăta telefonului mobil și în acest fel salvamontiștii au putut restrânge aria de căutare în zona comunelor Mătișești și Poiana Horii, aflate la granița dintre Cluj și Alba. Aria stabilită în acest mod era mai mică decât cea inițială făcută de echipa de la dispeceratul 112, respectiv de doi pe doi kilometri. Problema care rămânea, a explicat salvamontistul, era aceea a terenului muntos.
“Din păcate, când faci o localizare, prima chestie care îți pui problema este drumul de acces. Dar una este pe un teren plan, pe o câmpie, unde este foarte simplu, și este foarte greu undeva într-o zonă montană, unde apar foarte multe diferențe de nivel. Doi kilometri pe doi kilometri la 300 de metri diferențe de nivel este foarte mult”, a spus Codrin Roman.
În această etapă a căutărilor un foarte mare ajutor l-au dat localnicii. În jur de 200-300 de oameni din satele de la poalele versantului în care a avut loc accidentul aviatic au pornit în grupuri, pe diferite direcții, să îi caute pe supraviețuitori.
“Când am văzut la televizor, că prima dată au zis Beliș Fântânele, pe urmă Poiana Horii, și ne-am mobilizat. Am mobilizat toată partea asta de vest să plece înspre pădure sus. Pe partea aia au plecat vreo două sute de oameni și aici urma să plecăm și noi toată noaptea”, a declarat Nicolae Onețiu, unul dintre pădurarii care au participat la căutări.
Un ajutor important pe care l-au mai dat localnicii a fost cel referitor la starea drumurilor. Salvamontistul Codrin Roman a explicat că un drum indicat pe hartă poate să fie inpracticabil din cauza zăpezii, dar aceste lucruri nu le poți afla decât atunci când ajungi la fața locului.
“Practic au venit informații de aici de la localnici, de la pădurari. Ce ne-a ajutat foarte mult cu calea de acces. Că degeaba te uiți pe hartă, știi drumul, dar nu știi cum este zăpada, nu știi dacă a fost o viitură, nu știi dacă a fost picat un lemn. De unde suntem noi, aici, în satul Horea, până la locul epavei, în linie dreaptă sunt cam opt kilometri”, a spus Codrin Roman.
realitatea.ro