Friday , May 14 2021

Autonomia Ţinutului Secuiesc, respinsă de Camera Deputaţilor

Plenul Camerei Deputaţilor a respins miercuri, cu 20 de voturi “pentru” şi 218 de voturi “împotrivă” proiectul de lege privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc. Potrivit raportului Comisiei de administraţie publică, iniţiativa legislativă vizează crearea unei entităţi statale distincte, paralelă cu statul naţional unitar român.
secui

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare autonomizarea judeţelor Covasna, Harghita şi a unei părţi din judeţul Mureş şi constituirea lor ca regiune autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul statului român, potrivit Mediafax.
“Sunt redate limitele teritoriului care ar urma să devină Ţinutul Secuiesc, pentru care este prevăzută şi o organizare administrativă proprie, cu autorităţi publice şi instituţii proprii la toate nivelurile, conferirea unor competenţe specifice, folosirea limbii maghiare ca limbă oficială a Ţinutului Secuiesc şi a simbolurilor naţiunii maghiare. Se propune ca autonomia regională să fie exercitată de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret şi liber exprimat, precum şi de Comisia de Autoadministrare desemnată de aceasta. Ca autorităţi ale Ţinutului Secuiesc sunt definite: autorităţile regiunii autonome (Consiliul de Autoadministrare, Comisia de Autoadministrare, Preşedintele Ţinutului Secuiesc), autorităţile scaunelor (Consiliul Scaunal, Comisia Scaunală, Preşedintele Scaunului) şi autorităţile locale (Consiliul Comunal, Consiliul Orăşenesc, Consiliul Municipal şi Primarul)”, se arată în raportul Comisiei pentru administraţie publică.
„Secuii au luptat pentru apărarea creştinismului de partea lui Mihai Viteazul şi Ştefan cel Mare. Acele persoane şi instituţii care susţin că ţinutul secuiesc nu există, sunt conduse din umbră sau sunt conduse de ură faţă de maghiari şi secui. Acestor persoane şi instituţii le transmit să pună mâna pe carte şi să înveţe istoria proprie. Comunitatea maghiară din România nu cere decât ceea ce li se cuvinetuturor naţiunilor europene. Europa sprijină autonomia, este cel mai important mesaj de comunitatea europeană după evenimentele din Catalonia. Nu dorim modificarea graniţelor, noi dorim doar autonomie teritorială a Ţinutului Secuiesc în interiorul statului român”, a susţinut iniţiatorul propunerii legislative, deputatul UDMR Kulcsar Gyorgy.
Deputatul PNL Angelica Fodor a explicat de ce liberalii votează “este şi firesc, împotriva propunerii legislative”.
“Este inadmisibil ca în anul Centenarului Marii Uniri 149 de localităţi din judeţele Harghita,Covasna şi o parte din Mureş să fie propuse pentru a avea o guvernare paralelă în cadrul statului român”, a explicat Fodor.
O poziţie similară a avut şi liderul deputaţilor PSD, Daniel Suciu.
“Stimaţi colegi de la UDMR, aveţi toate preţuirea şi susţinerea noastră, dar răspunsul nostru faţă de acest proiect este nu. Mi-aş dori ca în acest an al centenarului aceste luări de cuvânt să nu fie pătimaşe şi să creeze falii. PSD va vota împotriva acestui proiect”, a spus Suciu.
Fostul premier Mihai Tudose, deputat PSD, a criticat iniţiativa legislativă, susţinînd că “pe teme de genul ăsta am ajuns să facem un referendum, să vedem dacă un copil, de 8 martie, îi ia lui maică-sa un ruj sau o spumă de bărbierit”.
Camera Deputaţilor a fost primă cameră sesizată, for decizional fiind Senatul.
 
 

Vezi si

AUR a depășit USRPLUS în sondaje și a ajuns pe locul al treilea

In exclusivitate pentru Ziare.com, sociologul Vladimir Ionas, de la Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde, a …