Wednesday , February 1 2023

Astăzi este Înălţarea Domnului. Creştinii se salută cu “Hristos S-a Înălţat”

La 40 de zile de la Învierea lui Iisus Hristos, se sărbătoreşte Înălţarea Domnului. Se înroşesc ouă, se pregătesc bucate, întocmai ca la masa de Paşti, iar salutul de Înălţarea Domnului este “Hristos S-a înălţat! – Adevărat S-a Înălţat!”. Creştinii ortodocşi se salută cu „Hristos S-a Înălţat!” timp de zece zile – din joia Înălţării Domnului, până sâmbătă, la ceasul vecerniei, din Duminica Pogorârii Duhului Sfânt.

Astăzi, 2 iunie, la 40 de zile după Înviere, în joia din a șasea săptămână după Paști, sărbătorim Înălțarea Domnului.

Tot în această zi celebrăm Ziua Eroilor, sărbătoare națională a poporului român, în memoria celor căzuți de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă.

Hristos s-a înălțat la cer de pe Muntele Măslinilor, ascuns fiind de un nor, iar de față au fost Apostolii și doi îngeri, care le-au vorbit atunci despre o a doua venire, spre consolarea ucenicilor îndurerați după despărțirea de Mântuitor.

A fost pentru ultima oară când s-a arătat ucenicilor. Atunci le-a deschis mintea pentru a înțelege Scriptura și i-a trimis în lume, la toate neamurile, să facă cunoscută noua învățătură a Sfintei Evanghelii.

De la Paște la Înălțare se crede că cerurile sunt deschise, iar cei care mor în Ziua de Înviere nu mai trec prin Judecata de apoi și ajung direct în rai.

Icoana Înălțării Domnului îi înfățișează pe cei 11 ucenici, cu Maica Domnului în mijloc, având fețele mâhnite și privirea întreptată spre Mântuitor, care s-a Înălțat la Cer cu mâinile întinse spre binecuvântare. Cei doi îngeri se află în spatele Maicii Domnului, poartă veșminte albe și țin în mâna dreaptă un toiag, iar cu stânga Îl arată pe Hristos înălțându-Se.

Prezența Fecioarei la Înălțarea Domnului nu este amintită în Scriptură, însă este afirmată în cântările Bisericii: „Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu, Maica lui Hristos Dumnezeu, că văzând astăzi pe Cel ce L-ai născut înălțându-Se de pe pământ, împreună cu îngerii L-ai mărit” (Cântarea a 9-a a canonului).

După Înviere a mai petrecut deci 40 de zile pe pământ, apoi s-a Înălțat, unind cele pământești cu cele cerești și ducând la bun sfârșit lucrarea pentru care a venit pe Pământ.

„Plinind rânduiala cea pentru noi și cele de pe pământ unindu-le cu cele cerești, Te-ai înălțat întru slavă, Hristoase Dumnezeul nostru…” (Condacul).

A deschis iarăși cerul pentru noi, ne-a împăcat cu Dumnezeu și pe noi între noi înfrățindu-ne. Prin întruparea Sa ne-a arătat calea către mântuire, căci a spălat cu sângele Său păcatele omenești, omorând moartea. Pilda vieții Sale o regăsim în chiar Legea Dragostei, care ne învață să ne iubim vrăjmașii și să ne sacrificăm pentru aproapele.

Dar deși Înălțat cu trupul la cer, Hristos locuiește în inimile celor ce-L iubesc căci, potrivit Scripturii, a făgăduit oamenilor: “Iată Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacurilor” (Mat. 28, 20).

De asemenea, sărbătoarea Înălțării Domnului este consacrată ca Zi a Eroilor și sărbătoare națională bisericească. Pe 2 mai 1995, Parlamentul României a adoptat o lege, conform căreia Ziua Înălțării Domnului a fost declarată Ziua Eroilor. Eroii români căzuți pe câmpurile de luptă sunt pomeniți în această zi în toate bisericile din țară și din străinătate.

Peste zece zile, de Rusalii sau Cincizecime, Dumnezeul Tatăl va trimite un Mângâietor, Duhul Sfânt, prin care Apostolii se transformă, devenind curajoși și înțelepți, apți pentru a răspândi învățătura creștină în toată lumea.

„Voi ruga pe Tatăl să vă trimită un alt Mângâietor ca să fie cu voi în veac”, a fost promisiunea făcută de Hristos la Înălțarea Sa.

Credinţe populare de Ispas. Ce este Paştele Cailor

Când Maica Domnului l-a născut pe Hristos, în ieslea grajdului, animalele au luat şi ele parte la eveniment: pe cât de cuminţi erau boii şi oile, pe atât de gălăgioşi erau caii.

Ca mâhnire că pruncul nu avea linişte, din pricina nechezatului cailor, Maica Domnului le-ar fi spus să nu se sature de mâncare decât o dată în an, la Înălţarea Domnului.

Astfel, în ziua în care caii „îşi prăznuiesc” Paştele, pentru un ceas, ei se satură de păscut.

Aceasta tradiţie mai este cunoscută şi ca Joia Iepelor sau Ispasul. Se spune că Ispas a fost martor la Înălţarea Domnului, alături de cei trei Apostoli.

Şi pentru că era un om bun şi vesel, oamenii ar încerca în această zi să fie bine dispuşi şi să nu-şi caute pricini de supărare.

Există o credinţă populară potrivit căreia cel care moare de Ispas ajunge direct În Rai.

Sărbătoarea populară ar proveni din zona Transilvaniei, din Evul Mediu, când sărbătoarea avea loc la date diferite.

Când ungurii îşi serbau Paştele, românii cereau de la ei caii, ca să-şi lucreze pământul şi invers.

Potrivit calculelor calendarului, o dată la 4 sau 7 ani, sărbătoarea Paştilor cădea în aceeaşi zi. De aici a venit şi vorba „la Paştele Cailor”, adică momentul în care caii se odihneau.

Tradiţii şi obiceiuri populare

În ziua de Ispas, casele şi mormintele cimitirului sunt împodobite cu crengi de pom tânăr (paltin, nuc), iar la ferestre se pun frunze de leuştean.

Despre leuştean se crede că ar fi crescut la piciorul Crucii lui Hristos. Se fac pomeni pentru morţi, se împarte pâine caldă, brânză, ceapă verde şi rachiu. Este ultima zi din an în care se mai pot roşi ouă.

Sunt marcate vitele şi tăiaţi unii miei. Caii nu sunt puşi la căruţă, primesc fân proaspăt pe săturate, se fac unele rugăciuni, pentru belşug şi sănătatea animalelor.

Acum se încheie semănatul plantelor, în special al porumbului, se urcă boii şi juncanii la păşunile montane.

În noaptea şi ziua de Ispas se culeg şi sfinţesc flori, frunze şi ramurile de alun, nuc, leuştean, paltin. Se cântă din bucium, să nu se prindă farmecele şi să alunge relele. Fetele şi femeile se încing peste mijloc cu leuştean.

Nu se fac treburi în gospodărie, nu se merge la câmp şi nici nu se spală rufe pentru a nu fi urmăriţi de ghinion

Este bine să fie evitate certurile, de către credincioşi, în această zi. Ei trebuie să fie mai buni, nu trebuie să îşi adreseze în această zi reproşuri, jigniri sau vorbe urâte

Cu ocazia aceste sărbători, gospodinele vopsesc ouă roşii, aceasta fiind ultima zi în care creştinii le mai pot mânca

De sufletul celor care au trecut în nefiinţă este bine ca în această zi să se împartă ceapă verde şi rachiu, pentru ca sufletele lor să ajungă în Rai

Oamenii purtau frunze de leuştean la brâu, ca să fie feriţi de rele şi protejaţi de boli

Se spune că persoanele care mor între Paşte şi Înălţare, pot să ajungă în Rai şi li se pot ierta toate păcatele.

Vezi si

Alexandru Piţurcă şi directorul Romarm vor fi cercetaţi în libertate, sub control judiciar

Un judecător de la Tribunalul Bucureşti a respins, marţi noaptea, cererea DNA de arestare preventivă …