Sunday , January 29 2023

Aproape un milion de români își serbează onomastica de Sf. Andrei

Credincioşii ortodocşi îl sărbătoresc miercuri pe Sfântul Andrei, Apostolul românilor. Pe 30 noiembrie, peste 940.000 de români îşi serbează onomastica, potrivit datelor Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor. Cele mai întâlnite nume sunt Andrei şi Andreea.

Miercuri își serbează onomastica, potrivit datelor Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor, 910.240 de persoane.

Cele mai întâlnite nume sunt Andrei şi Andreea, adică peste 827.220. De asemenea, români care poartă numele de Andra, Andrada, Andrușca, Adrea, Deea, Deia, Andreeas, Andreiu, Andruță, Andi, Andu, Endre sau Ondras își serbează onomastica tot pe 30 noiembrie

Parlamentul a adoptat, în 2012, legea care prevede ca ziua de 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, să fie declarată zi liberă.

Sfântul Apostol Andrei a ajuns pe pământul dobrogean în jurul anului 60 d. Hr. Aici a găsit trei preoţi păgâni care slujeau în peşteră, geţi de neam, cunoscuţi sub numele Innal, Rimmal şi Pinnal. Peștera este situată în Dealul Urluiului, la 4 km de localitatea Ion Corvin și la aproximativ 80 de kilometri de Constanța.

Conform tradiției, acolo s-a adăpostit Sfântul Apostol Andrei, fiind considerată primul lăcaş de cult de pe teritoriul ţării noastre şi poarta de pătrundere a creştinismului pe teritoriul României.

Pe cei trei preoți păgâni i-a botezat în apa unuia din izvoarele care curge lângă peşteră (pârâul Cuzgun), după care i-a hirotonit ca preoţi creştini. Izvoarele se văd şi astăzi, iar localnicii şi pelerinii le consideră izvoarele cu apa cea mai bună din tot cuprinsul Dobrogei.

Acest loc de rugăciune şi vieţuire duhovnicească a devenit o adevărată vatră monahală, cunoscută bine în zonă, așa cum demonstrează toponimia locului. Pădurea care adăpostea sihăstria s-a numit în popor sfântă, iar valea din împrejurimi a primit numele Valea Călugărilor.

În primăvara anului 1943, peştera şi izvoarele au fost redescoperite de preotul Constantin Lembrău, împreună cu Jean Dinu, teolog şi jurist cu studii la Sorbona. În acelaşi an au început lucrările de amenajare a peşterii şi a incintei. La intrarea în peşteră s-a ridicat o faţadă din zid de piatră tencuită și un platou pentru slujbe.

La 30 iulie 1944, Episcopul Chesarie Păunescu a sfinţit locul, redevenind loc de închinare şi de rugăciune, aşa cum a fost în decursul vremurilor.

Peștera a devenit o ruină în timpul războiului și a fost dată uitării, mai ales după desfiinţarea forţată a Episcopiei de Constanţa, în anul 1948, şi transferarea Episcopului Chesarie şi a administraţiei eparhiale la Galaţi.

În perioada 1986-1989, arhiereul Lucian Florea, pe atunci vicar episcopal la Galaţi, a curăţat intrarea şi interiorul peşterii. Turla de piatră a fost înălţată până la 1 metru deasupra pământului, ca să nu intre în peşteră apa ce se scurgea de pe deal.

Apoi, în vara anului 1990, doi vieţuitori de la mănăstirea Sihăstria, ieromonahul Victor Ghindăoanu şi monahul Nicodim Dincă, oameni din partea locului, din satul Zorile, au sosit în Dobrogea cu gândul de a reface vechea vatră monahală. S-au ridicat chilii, un paraclis, iar la 17 octombrie 1993 s-a pus piatra de temelie a bisericii mari. Tot atunci s-a turnat fundaţia noului paraclis.

În primăvara anului 1994, Arhiepiscopia Tomisului a hotărât ca Sfântul Andrei să fie socotit ocrotitorul Dobrogei.

Între 1998-2002 s-au făcut lucrări de construcţie la biserica mare, iar în anul 2006, biserica a fost sfinţită de către IPS Teodosie Petrescu.

În acest sfânt lăcaş se păstrează o parte din moaştele Sfântului Apostol Andrei, aduse din Grecia. (Mediafax)

Vezi si

Lista drumuri naționale închise din cauza vremii

Centrul Infotrafic a anunțat sâmbătă după-amiază că încă două drumuri naționale au fost închise din …