Anchetatorii au găsit în casa copilotului Andreas Lubitz o scutire medicală ruptă, valabilă chiar pentru ziua zborului

Apar noi indicii care confirmă faptul că pilotul secund al avionului Airbus A320 a prăbuşit intenţionat aeronava.
Percheziţiile la locuinţele acestuia par să dea şi primele roade. Procurorii spun că Andreas Lubitz suferea de o afecţiune psihică, dar şi-a ascuns problemele de sănătate faţă de compania la care lucra.
Anchetatorii au găsit în casa copilotului Andreas Lubitz o scutire medicală ruptă, valabilă chiar pentru ziua zborului de la Barcelona la Dusseldorf. Copilotul
nu le-a pus însă colegilor şi şefilor săi despre problemele medicale pe care le avea şi a urcat la manşa avionului.
„Au fost confiscate documente cu conţinut medical care indică o boală existentă împreună cu tratamentul corespunzător. Faptul că există scutiri medicale rupte printre alte documente care au fost descoperite, scutiri recente şi chiar din ziua accidentului, susţine presupoziţia bazată pe examinarea preliminară că decedatul şi-a ascuns boala faţă de angajator şi faţă de colegii săi”, a declarat Christoph Kumpa, procuror german.
Între timp, specialiştii au început să contureze un profil psihologic al copilotului german, iar informaţiile sunt tulburătoare. În 2009, tânărul şi-a întrerupt studiile pentru că suferea de sindromul “burn-out”, adică surmenaj fizic şi psihic cauzat de stres, muncă în exces şi un stil de viaţă haotic.
„A fost o perioadă mai lungă, în urmă cu şase ani, când şi-a întrerupt pregătirea. După aceea, el a fost verificat şi şi-a reluat pregătirea. După aceasta, a trecut toate examenele medicale și testele de zbor. Era 100% apt de zbor”, a spus Carsten Spohr.
În ciuda asigurărilor date de conducerea companiei Lufthansa, experţii în siguranţa aeriană spun că piloţii de avioane sunt rareori verificaţi temeinic şi eficient în privinţa problemelor psihice, în pofida normelor internaţionale care solicită acest lucru.
„Nu există o evaluare reală a sănătăţii mintale. Îţi verifică ochii, urechile, inima – toate organele care încep să meargă prost atunci când îmbătrâneşti. Dar nu fac nimic pentru cap, nu”, a spus John Gadzinski, căpitan la o companie americană.