Friday , March 29 2024

Alegeri in Grecia, rezultate partiale: Syriza castiga calegerile parlamentare cu 35% din voturi

Grecii nu mai vor austeritate şi au votat formaţiunea care le-a promis că vor trăi mai bine şi fără datorii la fel de mari ca până acum, stanga radicala, Syriza. 

Alexis Tsipras, liderul formatiunii Syriza
Alexis Tsipras, liderul formatiunii Syriza
UPDATE 21.55: Ministerul de interne: Syriza are un avans de peste 6 puncte in fata conservatorilor Noua Democratie, dupa numararea a circa un sfert din voturi; Syriza – 35,4%, ND – 29% (AFP).
Pe baza rezultatelor anunțate de exit poll-uri, distribuirea mandatelor în Parlamentul de la Atena ar urma să se facă astfel: Syriza – 148 de mandate, cu trei mandate mai puțin decât i-ar fi necesar pentru a avea majoritatea absolută și pentru a forma singură guvernul, Noua Democrație – 70 de mandate, Zorii Aurii – 19 mandate, To Potami – 19 mandate, comuniștii și alte două formațiuni mai mici – 31 de mandate, împreună, PASOK – 13 mandate.
Sectiile de vot s-au inchis duminica la ora 19.00 in Grecia. A doua runda de exit-poll-uri aratau ca partidul de stanga Syriza a obtinut cele mai multe procente, 36-38%, peste ceea ce aratau sondajele de opinie, in timp ce partidul conservator al premierul Antonis Samaras, Noua Democratie, a obtinut intre 26 si 28%.
“Pare a fi o victorie istorica. Este un mesaj care nu afecteaza doar Grecia, ci care rezoneaza in toata Europa si aduce alinare”, a declarat la televiziune purtatorul de cuvant al partidului.
Daca rezultatele se confirma, Syriza ar putea avea majoritate parlamentara, pentru a forma singuri guvernul. Astfel, aceste procente se traduc in 148-154 de locuri in Parlament, potrivit Reuters.
EXIT POLL (sursa: Reuters):
Syriza (stanga radicala): 36% – 38%
Noua Democratie (conservator): 26- 28%
To Potami (“Râul”, centru): 6-7%
Zorii Aurii (extrema dreapta): 6 – 7%
KKE (comunist): 5 – 6%
Pasok (socialist): 4,2 – 5,2%
IG (independenti, dreapta): 4 – 5%
MDS (Miscarea socialistilor democratici): 2,2 – 3,2%
Sondajele de opinie indicau inaintea votului posibilitatea ca Syriza, stanga radicala care a anuntat ca va contesta masurile de austeritate impuse tarilor UE pe fondul crizei datoriilor suverane, sa ajunga la putere.
Sectiile de votare s-au deschis la ora 7:00 si s-au inchis la ora 19:00.
Daca Syriza nu obtine majoritatea parlamentara – 151 de locuri din 300, mizeaza pe aliante cu partide mai mici, pentru a nu fi nevoie ca alegerile sa se repete la inceputul lunii martie.
Alegerile sunt atent monitorizate de catre partenerii europeni ai Atenei, ingrijorat de intentiile liderului Syriza, care ar putea deveni prim-ministru.
Este vorba despre europarlamentarul Alexis Tsipras, 40 de ani, care isi doreste in mod special sa renegocieze datoria de peste 300 miliarde de euro (175% din PIB) a tarii. Si a mai spus ca, desi respecta institutiile europene, nu se simte obligat sa respecte obligatiile fixate de troika creditorilor (UE, BCE, FMI), care a impus Greciei o disciplina de fier de patru ani, in schimbul imprumutului de 240 miliarde euro.
Totodata, un succes al Syriza ar da sperante altor formatiuni radicale de stanga radicale din Europa, cum ar fi Podemos din Spania sau Parti de gauche din Franta.

Imediat după ce Parlamentul de la Atena a eşuat în misiunea de a alege un nou preşedinte şi, potrivit Constituţiei, au fost convocate alegeri anticipate, au început să curgă şi semnalele privind modul în care ar trebui să voteze grecii.

Noul preşedinte al Comisiei Europene a declarat că elenii ar trebui să evite un rezultat greşit în alegerile din 25 ianuarie. Iar la începutul acestei luni, cancelarul german Angela Merkel sugera că Grecia ar trebui să nu renunţe la moneda europeană, deşi iniţial tot ea a declarat că şi Germania şi zona euro pot face faţă ieşirii Greciei din blocul monetar.

„Cred că ar trebui să li se spună oamenilor şi pieţelor financiare că eu, în calitate de cancelar al Germaniei, dar şi tot guvernul german, am urmărit întotdeauna o politică de menţinere a Greciei în zona euro”, declara Angela Merkel, cancelarul Germaniei, la începutul anului.

Şi în Grecia, şi în afara ei există temerea ca s-ar putea repeta scenariul din 2012, an în care au avut loc două alegeri în decurs de o lună. Asta pentru că sondajele de opinie arată o mică diferenţă între stânga radicală, reprezentată de formaţiunea Syriza, condusă de Alexis Tsipras, şi partidul Noua Democraţie al premierului Antonis Samaris. Există însă şi voci care susţin că astfel de temeri sunt exagerate.

„De fapt, credem că alegerile din Grecia sunt mai puţin riscante decât acum doi ani şi jumătate şi motivul este că şi în cazul în care Syriza, stânga radicală, câştigă, ei au promis că (n.r. Grecia) va rămâne în zona euro”, afirmă Kathleen Brooks, analist financiar.

Vezi si

Supermarketurile nu vor fi închise în week-end. Ciolacu: Rezultă clar că nu e oportun

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, joi, la începutul ședinței de guvern, că supermarketurile nu vor …