Thursday , July 7 2022

A PATRA ZI de PROTESTE în Capitală: Jandarmii au intervenit cu gaze lacrimogene impotriva protestatarilor proiectului Roşia Montană

protest rosia montana

Aproximativ 2000 de persoane, în majoritate tineri, s-au adunat, miercuri seară, pentru a patra zi consecutiv, în Capitală, la fântâna de la Universitate, pentru a protesta faţă de proiectul minier de la Roşia Montană. Odată grupaţi, tinerii au plecat spre Piaţa Revoluţiei, însă au fost blocaţi de jandarmi, forţându-i să se întoarcă la Universitate.
În jurul orei 23:00, în dreptul Hotelului Intercontinental, jandarmii au intervenit cu gaze lacrimogene.
În momentul în care protestatarii au încercat să blocheze ambele sensuri de circulaţie pe Bd. Magheru, aceştia au fost blocaţi de jandarmi, care au folosit gaze lacrimogene pentru a-i dispersa.
Peste 2.000 de participanţi la protestul de miercuri seară faţă de proiectul minier de la Roşia Montană au ocupat bulevardul Regina Elisabeta din Bucureşti, pe o porţiune de aproximativ 150 de metri începând de la Universitate.
În jurul orei 22.00, protestatarii s-au deplasat de la fântâna de la Universitate, pe strada Biseria Enei, însă s-au întors din drum după doar câteva zeci de metri, din cauza unor maşini de jandarmi care le-au blocat accesul spre Calea Victoriei.
După 45 de minute, o parte a protestatarilor au ocolit cordoanele de jandarmi şi au reuşit să ajungă în bulevardul Nicolae Bălcescu, pe care l-au blocat pe sensul Romană-Universitate. După ce s-au instalat pe carosabil, unii dintre ei, care au vrut să forţeze barajele formate din nou de jandarmi, au reclamat că aceştia ar fi folosit gaze lacrimogene.
Alţi protestatari au ocupat, în paralel, ambele sensuri ale bulevardului Regina Elisabeta, unde au venit ulterior, în jurul orei 23.30, şi cei de pe bulevardul Nicolae Bălcescu, scrie MEDIAFAX.
Protestatarii, în majoritate tineri, s-au adunat la fântâna de la Universitate începând cu ora 19.00, fiind iniţial în număr de câteva sute.
Ei au venit la protest cu steaguri, cartoane cu diferite mesaje, pet-uri în care au băgat pietricele pentru a face zgomot şi chiar tobe africane.
Un tânăr cu o portavoce le-a mulţumit pentru prezenţă celor veniţi la protest şi a anunţat că, şi în seara de miercuri, vor avea loc ateliere de discuţii privind proiectul minier şi campania “Salvaţi Roşia Montană”.
El a mai arătat că protestatarii doresc retragerea proiectului de lege ce reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, anularea contractului cu Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), interzicerea exploatărilor cu cianuri în România şi introducerea zonei Roşia Montană în patrimoniul Unesco.
Participanţii l-au aprobat şi au scandat “Uniţi, salvăm Roşia Montană”, “Solidaritate”, “Cinste roşienilor”, Zi de zi aici vom fi”, “Vrem cultură, nu cianură” şi “PDL şi USL, aceeaşi mizerie”.
Printre mesajele afişate la protest se numără “După mină, potopul”, “Premierul zice da, deputatul zice nu, doctorul ce zice?”, “Ei, aur! Noi, cianură!”, “Arab Spring, Turkish Summer, Romanian Autumn”, “Ăsta e doar preambulul, vă aşteaptă Istanbulul” şi “GREBLA de PLUMB e în FIREA cianurii”.
Protestele de la Bucureşti, alături de manifestări similare desfăşurate duminică în alte oraşe din ţară, au început după ce Guvernul a aprobat, în 27 august, un proiect de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, documentul urmând să fie transmis Parlamentului spre adoptare.
La protestele de duminică, luni şi marţi, o parte a manifestanţilor au blocat temporar traficul pe bulevardele Regina Elisabeta şi Nicolae Bălcescu şi, respectiv, Calea Victoriei.
Exploatarea minieră ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni, dar condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării.
Compania Roşia Montană Gold Corporation deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.
Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern şi prezentată ca proiect de “exploatare cu noi standarde de mediu” de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.
Compania Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.

Vezi si

Parlamentul European cere înscrierea dreptului la avort în Carta Drepturilor Fundamentale ale UE

Parlamentul European a cerut joi, prin vot, ca dreptul la avort să fie înscris în …