Poetul Emil Brumaru trecut în nefiinţă

Starea sa de sănătate părea stabilă, dar ulterior a avut două stopuri cardiace şi a intrat în comă. Corpul său nu a mai rezistat şi a trecut în nefiinţă. “În noaptea asta, cu puţin înainte de miezul nopţii, poetul Emil Brumaru s-a retras în rezervaţia de îngeri. E greu să scriu, am amintiri cu el de peste 45 de ani. Pe la jumătatea anilor 70, cînd se năştea şi în mine un fel poet, dintre poeţii ieşeni ai vremii, îmi plăeau cel mai mult cei cinci din generaţia numită 70 – Petru Aruştei, Dan Laurenţiu, Mihai Ursachi, Cezar Ivănescu, Emil Brumaru. I-am scris în ordinea în care ne-au părăsit, m-au părăsit. M-am bucurat de apropierea lor, am scris despre ei, i-am iubit mult, îi iubesc şi acum. Emil împlinise de curînd 80 de ani şi era într-o formă de invidiat, cel puţin aşa mi se părea mie. Joi seara, a făcut un ACV, a fost internat la spital şi supus terapiei intensive, în după- amiaza de azi, îşi revenise, a spus poezii asistentelor, a mîncat, a glumit. După cîteva ore, a venit vestea că a avut două stopuri cardiace şi a intrat în comă. Am sperat totuşi într-un miracol. Nu s-a petrecut. La 23, 35 a plecat”, a scris profesorul universitar Liviu Antonesei pe blogul său.

Emil Brumaru s-a născut în 25 decembrie 1938 în Bahmutea, Basarabia. Poetul a fost fiul lui Grigore Brumaru, funcţionar la CFR, şi al Elisabetei, învăţătoare. El a absolvit în 1955 Liceul Naţional, iar în 1963 Facultatea de Medicină Iaşi.  A fost medic la Dolhasca, iar în anul 1973 renunţă la meseria de medic şi se dedică exclusiv scrisului.